RUBICONUL ELECTORAL A FOST TRECUT. SĂ VEDEM CE URMEAZĂ

În Republica Moldova a început perioada electorală. Pe 31 august, ziua în care autoritățile moldovene au sărbătorit Ziua Limbii Române, șapte candidați au depus la Comisia Electorală Centrală solicitările pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă, în baza cărora se vor colecta semnături în susţinerea candidatului la funcţia de şef al statului. Până la data de 30 septembrie grupurile de iniţiativă vor prezenta la CEC cele 15 mii de semnături colectate.

Cei șapte candidați sunt : Andrei Nastase, liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Maia Sandu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, jurnalistul Dumitru Ciubașenco, reprezentant al Partidului Politic Partidul Nostru, șeful Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu și liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon.

Observatorii vieții politice din Republica Moldova au constatat că decizia comună a Partidului Acțiune și Solidaritate, a Partidului Demnitate și Adevăr și a Partidului Liberal Democrat din Moldova de a desemna un candidat comun la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, deși a fost anunțată, nu a fost respectată. Anterior, comentatorii politici afirmau că acest acord de cooperare ar reprezenta „un pas deloc neglijabil” și că ar fi fost „o șansă pentru un candidat capabil să intre în turul doi și, eventual, să câștige alegerile prezidențiale”. Nu a fost să fie așa, reprezentanții partidelor de dreapta nu și-au depășit umorile personale și au preferat să candideze separat. Așa e rânza politică a politicianului moldovean!

Referindu-se la îngânfarea politicenilor dintre Prut și Nistru, profesorul Radu Carp, important fruntaș al Partidului Național Liberal din Romania, nota pe facebook că lipsa unui consens pro-european pentru a genera un candidat unic al dreptei a deschis larg calea pentru ca liderul socialist să ajungă în turul doi. Inclin să-i dau dreptate. Comentând același lucru,  comentatorul politic moldovean, Cornel Ciurea, afirma că risipa şanselor dreptei de a accede în turul doi, va face ca în lupta decisivă din turul doi, să fie prezent, alături de Igor Dodon, Marian Lupu, candidatul puterii. Foarte posibil. Liderul Partidului Democrat din Moldova este cunoscut ca fiind cel care în 2009 a oprit războiul politic din Republica Moldova.

Într-un recent editorial pentru portalul deschide.md, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor de la București, Iulian Chifu, nota că modul de comportament al formațiunilor politice moldovene în zilele de 27 și 31 august va marca poziționarea lor pentru viitoarele alegeri prezidențiale. După evenimentele din 27 august, când susținătorii lui Năstase și Renato Usatâi au încercat să tulbure manifestările dedicate Zilei Independenței constat că Iulian Chifu a avut dreptate. Simpatizanții celor două formațiuni politice au depus efort pentru a incomoda desfășurarea ceremoniilor dedicate independenței moldovenești, gestul lor a fost interpretat ca un mijloc de a demonstra slăbiciunea statului moldovean, deci subminarea existenței acestuia. Liderul socialist, Igor Dodon, care inițial și-a declarat intenția de a participa la aceste proteste a preferat să păstreze distanța. Probabil s-a gândit că, odată cu extrădarea lui Veaceslav Platon, la Chișinău au sosit și documentele care ar demonstra subvenționarea acestei formațiuni politice de către controversatul om de afaceri. Cu certitudine, această distanțare va fi exploatată în cursul campaniei electorale.   

În schimb, declarațiile făcute de ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, potrivit cărora Moldova nu e Romania  au turnat gaz pe focul electoral. Nu știu dacă ambasadorul Pettit și-a dorit ori nu să introducă, în ajunul campaniei prezidenţiale, tematica identitară pe agenda electorală a partidelor. Sunt sigur însă că, vor sau nu, concurenții electorali vor folosi această controversă pentru a acumula capital. Poate și din acest motiv jurnaliștii postului de radio Europa Liberă afirmă că în turul doi al alegerilor prezidențiale vor ajunge Igor Dodon și Marian Lupu. Un lucru nu am înțeles, afirmația e o constatare ori un semnal de alarmă?

Directorul Centrului de consultanţă şi analiză politică „Politicon”, Anatol Țăranu, consideră că un asemenea scenariu ar fi riscant pentru Marian Lupu. ”Dacă (Marian Lupu) nu trece, nu poate să mai pretindă la funcţia de preşedinte de partid social-democrat. Dacă trece, pleacă din funcţia de preşedinte de partid şi eliberează locul în fruntea acestui partid social-democrat.” Nu dispun de suficiente date ca să fac asemenea presupuneri.  

Ipoteza potrivit căreia liderul democraților moldoveni se va înscrie în cursa electorală era cunoscută. Prim-vicepreședintele acestei formațiuni politice, Vladimir Plahotniuc declara că, nu va candida la postul de șef al statului și că în turul întâi e firesc ca fiecare partid să își propună electoratului candidatul său. ”Oamenii au nevoie, în primul rând, de un preşedinte echilibrat, care să gestioneze cu înţelepciune tensiunile din societate, nu să le accentueze ori să genereze războaie politice. E nevoie de un preşedinte puternic, cu experienţă reală de viaţă, care să fie garantul stabilităţii ţării în următorii ani ”, declara, în luna mai, fruntașul Partidului Democrat.

Intrarea lui Marian Lupu în bătălia electorală este logică și corectă. Marian Lupu nu a fost amestecat în scandalurile de corupție care au zdruncinat societatea moldavă, este vice-președintele Internaționalei Socialiste, deci are recunoaștere internațională; a fost ministru al economiei, președinte al Parlamentului moldovean și președinte (interimar) al statului, deci cunoaste sistemul din interior. Suficiente motive pentru a câștiga încrederea electoratului moldovean? Nu știu. Știu însă că, spre deosebire de alți candidați, care au anunțat că în cazul în care vor câștiga președinția sunt gata să arunce statul moldovean în noi crize politice, Marian Lupu nu va face asta. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că va schimba vectorul de dezvoltare al statului moldovean către Est, la rândul său, Andrei Năstase ori Maia Sandu au anunțat că, în caz de victorie sunt gata să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Nu cred că, după alegerile prezidențiale, Republica Moldova are nevoie să intre în noi confruntări politice. Consider că, în actualul context geopolitic, când arhitectura de securitate europeană este în curs de reformatare, statul moldovean are mai degrabă nevoie de continuarea apropierii sale de Uniunea Europeană și nu de nou și devastator război politic.

Rubiconul electoral a fost trecut. Să vedem ce va urma.