BASARABIA E SAU NU E ROMÂNIA

Republica Moldova nu e România, Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure, a declarat ambasadorul SUA la Chisinau, James Pettit. "Alăturarea Moldovei la Romania, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova", a spus diplomatul. El a explicat că : "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova."

Declarația de mai sus e ca o găleată de apă rece aruncată în capul celor care, la București ori Chișinău, de 25 de ani, au folosit discursul unionist doar ca o strategie electorală și nu au făcut mai nimic pentru ca cele două state să aibă un cordon ombilical mult mai rezistent. Analistul de securitate al Power&Politics, Gabriela Ioniță, a sesizat corect, de fapt ambasadorul Pettit a exprimat linia politicii americane în regiune: principalul partener strategic al României dorește ca Moldova, stat multietnic care tocmai a serbat 25 de ani de independență, să rămână separată de România, ba chiar a sugerat o modalitate federală de reglementare a conflictului transnistrean. Dincolo de acest duș anti-unionist, ar trebui să ne întrebăm de ce Statele Unite doresc să păstreze actualul status quo geopolitic la granița de est a Romaniei? Care sunt motivațiile de culise ale acestei afirmații?

Declarația oficialului american a apărut la câteva zile după vizita oficială a premierului României, Dacian Cioloș, la Chișinau. Vizită despre care premierul moldovean Pavel Filip a spus că are loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorește 25 de ani de independență dar și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state vecine. La rândul său, premierul Cioloș a spus că, indiferent de culoarea pe care o va avea guvernul de la Chișinău, Bucureștiul va rămâne fidel în a ajuta Moldova, pentru a asigura prosperitatea cetățenilor ei, pentru a consolida democrația și a susține parcursul ei european.  “Sigur, urmează o campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, dar ni se pare esențial ca reformele care au fost începute, să continue”, a spus oficialul roman. 

Exact în ziua sosirii la Chișinău a premierului roman, Consiliul Public “Rodina”  a organizat o conferință internațională intitulată ‘’Independența la 25 de ani: trecut, prezent, viitor”. Consiliul “Rodina” (Patria) include aproape 70 de organizații neguvernamentale ale comunității ruse din Republica Moldova. Președintele “Rodina”, Igor Tuleanțev, este cunoscut ca fiind un personaj care își asumă deschis agenda Federației Ruse pentru Republica Moldova. Întâlnirea liderilor „societăţii civile” de expresie rusă din Moldova a oferit posibilitatea acestei minorități etnice de a proiecta și revizui formulele prin care încearcă influenţarea deciziei de vot ale majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj IMAS realizat în luna iulie arată că modelarea opiniei publice le reușește, favoritul lor, liderul socialist Igor Dodon, își menține capitalul de imagine înregistrând, din luna februarie, când avea 25% încredere, o scădere de doar un procent. 

Nu ar trebui să ne supărăm pe declarațiile oficialului  american, el a subliniat corect – nici după 25 de ani, chiar dacă, probabil, s-a dorit, Moldova nu a putut deveni România. Motivele se cunosc. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. După căpătarea independenței, basarabenii au conștiința unui destin istoric aparte și consideră că există o șansă istorică separată. Dincolo de asta, ca o deosebire principală, în statul moldovean, unul multietnic, limba de comunicare interetnică este rusa. Așa ceva  nu s-a întâmplat niciodată în România.

Premierul Cioloș cunoaște aceste realități, de asta, la Chișinău, a făcut trimitere la campania electorală prezidențială din Moldova sugerând că indiferent de rezultatul alegerilor cursul către Uniunea Europeană ar trebui păstrat. Dacian Cioloş a spus că înainte să pornească spre Chişinău a vorbit cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica vecinătății, şi a aflat că UE ar fi pe punctul de a relua finanţarea Republicii Moldova, condiția ar fi tocmai păstrarea acestui curs.

Sunt sigur că atât la Burxelles, cât și la București există îngrijorarea că Igor Dodon ar putea deveni șeful statului moldovean. Dodon a afirmat că vectorul de dezvoltare europeană al Moldovei ar trebui să fie schimbat. Și totuși, care să fie motivul pentru care Statele Unite își doresc păstrarea actualul status quo geopolitic la granița de est a României?

Probabil, după puciul eșuat din Turcia, este vorba de modificarea raționamentelor de securitate în Europa, despre asta vom afla după 18 septembrie, când la Bratislava, are loc summit-ul asupra viitorului UE.  Am putea constata, de ce nu, că doar România și Polonia vor fi singurele aliate ale Statelor Unite pe continentul european. Semnalul indirect transmis de oficialul american Bucureștiului, acela că Moldova nu e România, ar putea fi tradus printr-un gest de curtoazie pe care Washington-ul îl face la adresa Moscovei și Berlinului, acela prin care dă de înțeles că agrează o soluție federală pentru Moldova, și probabil, ar fi de acord cu statutul de neutralitate pe care Moscova îl solicită Chișinăului. Cine va finanța construcția viitorului stat moldovean federal? Nici James Pettit, nici Frank-Walter Steinmeier, nici Dimitri Rogozin nu au răspuns la această întrebare. 

De peste Ocean, Marele Licurici sugerează Bucureștiului că, dacă vrea să fie prezent în Moldova, statul român are o singură soluție - cea investițională. Se pare că oficialii români despre asta au știut – de asta, la Chișinău, Cioloș a lăsat sentimentele la o parte și a vorbit mai mult despre pragmatism și investiții.  

Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe

Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe

Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe