FEDERALIZAREA MOLDOVEI TRUC ELECTORAL SOCIALIST

Afirmația ambasadorului Pettit, că Moldova nu e România, a stârnit puternice controverse în spațiul public românesc. Dar, dincolo de acuzele primite de către oficialul american, ori  acțiunile de protest ale societății civile (de la Chișinău sau București), am remarcat afirmațiile ministrului de externe al României, Lazăr Comănescu, făcute în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe din țările OSCE de la Potsdam, Germania: pentru statul român, soluționarea conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova este o prioritate majoră. Precizarea șefului diplomației române este în strânsă legătură cu declarațiile ambasadorului american.

Mesajul ambasadorului Pettit, nu numai că a pus la îndoială faptul că Moldova dintre Prut și Nistru este România, dar a sugerat că Statele Unite ar fi de acord cu un statut special pentru regiunea transnistreană. "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova", a subliniat  ambasadorul Pettit. 

Probabil, folosită de către oficialii americani, sintagma “statut special” pentru regiunea transnistreană aduce în memorie asocieri cu planul Kozak de reglementare a conflictului de pe Nistru care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Elaborat în anul 2003, planul Kozak urmărea crearea unei federații în care regiunea transnistria și regiunea Gagauz - Eri urmau să obțină statut special în componența Republicii Moldova. Documentul urma să ofere celor două regiuni  dreptul de a bloca în Parlamentul de la Chișinău proiectele de lege care ar dezavantaja aceste regiuni, iar garant al respectării prevederilor acestui plan ar fi trebuit să fie armata rusă, care căpăta dreptul de a staționa în stânga Nistrului încă 20 de ani.  În urma unei întâlniri cu ambasadorul de atunci al Statelor Unite la Chișinău, Pamela Hyde-Smith, președintele Vladimir Voronin a respins modul federal de rezolvare al problemei nistrene.

În 2016 președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a fost preluată de Germania, stat care și-a propus ca unul dintre obiectivele sale de țară să fie soluționarea conflictului transnistrean. După o pauză de un an, la Berlin, a fost reluat procesul de negocieri în formatul de 5+2 pentru soluționarea conflictului.

Aflat în iulie la Chișinău, șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier a atras atenția că după reluarea negocierilor în formatul 5+2, discuțiile trebuie să ia calea unor realizări concrete. Pentru început, a spus oficialul german, ar trebui să fie puse în aplicare înțelegerile convenite de reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului la Berlin, și anume să fie recunoscute diplomele emise de universitățile din stânga Nistrului, iar autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol să fie admise în traficul internațional.

Declarațiile oficialului german sunt considerate de către societatea civilă din Moldova drept presiuni asupra Chișinăului pentru a accepta condiții unilaterale în procesul de reglementare transnistreană. Experții moldoveni consideră că recunoașterea diplomelor și a plăcuțelor auto transnistrene ar reprezenta recunoașterea elementelor de statalitate a regiunii secesioniste.

Atenționarea experților moldoveni nu vine pe loc gol. În luna noiembrie 2013, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon a prezentat public conceptul de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar trebui să devină federală, cu regiunea transnistria încorporată ca subiect al viitoarei federații, statul moldovean va avea o singură limbă oficială - limba moldovenească, iar limba rusă va fi „limbă de comunicare interetnică”. Potrivit conceptului „liderii de la Chişinău şi Tiraspol, asistaţi de partenerii noştri externi”, ar urma să elaboreze în proiectul realizării Moldovei federale. 

Care ar fi motivul pentru care Igor Dodon a adus ideea federală în discursul public din Republica Moldova? Presa din Ucraina scrie că ar fi o repeție înaintea federalizării statului ucrainean. "Federalizarea Republicii Moldova, în caz de succes, deschide posibilitatea folosirii aceluiași scenariu în cazul Ucrainei. Astfel Kremlinul va putea influența mai uşor atât Chişinăul, cât şi Kievul. Ideea de bază stă în subminarea integrității teritoriale, pentru a forța anumite regiuni să se apropie de Moscova. Cu alte cuvinte, să cumpere nu întreaga ţară, ci unele regiuni. Cum se spune, cheap but good – mai ieftin, dar mai bine", scriu jurnaliștii publicaţiei de la Kiev, Deni. 

Federalizarea de tip asimetric, în care regiunile ar căpăta drept de veto împotriva Chișinăului este una care pune în dificultate autoritățile statului moldovean și oferă pârghii în plus pentru ca Moscova să mențină statul moldovean în siajul ei geopolitic. Folosirea de către Igor Dodon a ideei federale este o demonstrație a faptului că socialiștii ar putea reprezenta vocea Kremlinului în Moldova. Federalizarea statului moldav pe principiile anunțate de către Igor Dodon reprezintă o amenințare de securitate și pentru România. O Moldovă federală ar învecina România cu un stat care s-ar duce către o Uniune Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus. Aici se înscriu precizările făcute de șeful diplomației române, Lazăr Comănescu.

Singura modalitate de federalizare a statului moldovean care, probabil, ar putea fi acceptată de oficialii moldoveni ar fi cea în care centrul (Chișinăul) nu ar fi blocat de ceilalți subiecți. Probabil un asemenea scenariu de dezvoltare al problemei transnistrene are în vedere ambasadorul Pettit atunci când se referă la un statut special acordat regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Dacă oficialii moldoveni ar admite, după alegerile prezidențiale din 2016, că Republica Moldova ar putea deveni o federație, atunci ei ar trebui să se asigure că Moscova, prin intermediul reprezentanților ei de la Tiraspol ori Comrat, nu va putea împiedica apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană. Altfel s-ar confirma afirmațiile lui Victor Ponta, despre faptul că cei mari au bătut palma și au luat o decizie privind Moldova în defavoarea intereselor Republicii Moldova și ale României.