MOFTURILE LUI IOHANNIS

În februarie 2016 ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, arăta că pentru contracararea ameninţării Federaţiei Ruse la Marea Neagră este nevoie de întărirea capabilităţilor navale ale României, Bulgariei şi Turciei. Ambasadorul american afirma că prezenţa americană nu poate să atingă un nivel care să rivalizeze cu prezenţa navală rusă în Marea Neagră. SUA pot furniza “capacităţi credibile de descurajare celor trei aliaţi NATO de la Marea Neagră”. Ambasadorul Klemm recomanda  întărirea flotelor navale ale României, Bulgariei şi Turciei.

Sonorizată de către oficialii români, ideea americană a ostilizat posibilii participanți față de Federația Rusă, stat cu care  Bulgaria și Turcia încearcă să își menajeze relațiile. De asta, la o primă discuție cu liderii bulgari, ea a eșuat lamentabil. În cadrul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Sofia, premierul bulgar, Boiko Borisov a anunțat că nici el, nici președintele Rosen Plevneliev nu sunt de acord cu inițiativa României. Demnitarii bulgari au făcut această declarație în ziua în care udecătorii Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris au hotărât ca NEK, compania națională de electricitate din Bulgaria să plătească unei companii din Rusia suma 550 milioane de euro pentru echipamentele furnizate centralei nucleare de la Belene, la care statul bulgar a renunțat.

Propunerea statului român a fost torpilată de către oficialii bulgari la sugestia Moscovei. Încercările de a prelua inițiativa la Marea Neagră (a nu se uita că statul român, prin vocea ex-președintelui Traian Băsescu a avut mai multe discursuri legate de Marea Neagră) au suferit eșec.

Nu este pentru prima oară când inițiativele de politică externă ale președintelui Iohannis dau cu stângul în dreptul. Autismul domniei sale față de Republica Moldova este bine cunoscut (domnul Iohannis a refuzat să vină la Chișinău în ianuarie 2015 – un vârf al crizei politice din Republica Moldova – iar mai târziu a stopat împrumutul destinat Chișinăului). Modul prost de gestionare a situației din Moldova al președintelui Iohannis a fost deseori criticat.

Cotroceniul continuă să persiste în greșeli fără a învăța nimic din lecțiile primite. Reacția oficialilor bulgari la inițiativa Bucureștiului subliniază faptul că în regiunea Mării Negre, dar și în spațiul de la est de Prut, tonul de comportament este dat, încă, de Federația Rusă, stat care știe să folosească, fricțiunile existente în regiune. Pe malul Dâmboviței foarte puțini sunt cei care știu ce se petrece cu adevărat la Chișinău - deseori, la Cotroceni, vocile lor sunt ignorate. 

Recent, președintele social democraților români, domnul Dragnea, se întreba care sunt argumentele președintelui Iohannis și ale premierului Cioloș pentru refuzul de a debloca împrumutul destinat statului moldovean. „Guvernul  Moldovei a arătat că este responsabil, a stabilizat situaţia şi a pus ţara pe calea reformelor. Atitudinea Guvernului Cioloş este incorectă. Ajutorul trebuie să vină atunci când de el este nevoie. Până acum nu înţeleg care sunt motivele reale ca acest împrumut să fie blocat. Atitudinea lui Iohannis şi Cioloş faţă de Moldova este inadmisibilă. Să aşteptăm ca Moldova să se apropie de Est şi pe urmă să acordăm banii?”, s-a întrebat retoric domnul Dragnea.  

După eșecul inițiativei românești la Marea Neagră, Moldova rămâne singura provocare de politică externă pe care Bucureștiul, încă, o  mai poate administra. Un probabil câștig al domnului Dodon la alegerile prezidențiale va fi un eșec al statului român  în eforturile de a preveni intrarea definitivă a Moldovei în siajul Euroasiatic. Un eșec de politică externă al domnului Iohannis. Câștigul domnului Dodon la prezidențiale va atrage după sine federalizarea statului Republica Moldova – o amenințare de securitate la adresa statului român. Ce vor face atunci mofturoșii de la București, care strâmbă din nas la întrebările domnului Dragnea? Cum va argumenta domnul Iohannis faptul că moldovenii, dezamăgiți de lipsa de solidaritate a Bucureștiului, își vor acorda în toamnă votul către reprezentantul unui partid pro-moscovit? Domnia sa asta vrea?

Bătălia politică pentru Moldova este deschisă. Eroii acestei lupte, în mare parte, sunt cunoscuți. Sondajele de opinie arată că electoratul moldovean are tendința de a-i credita pe reprezentanții partidelor pro-ruse, de stânga. Dezbinată, dreapta moldovenească se află într-o îndelungată căutare a unui unic candidat. Presupun, ca până la urmă, doamna Maia Sandu și domnul Năstase vor candida de sine stătător, că așa e rânza politicienilor moldoveni – mare. Într-o relație directă cu îngânfarea politicienilor moldoveni e și numărul de neprezentare la vot și al nehotărâților – cu cât fudulia e mai prezentă în politica moldovenească, cu atât crește și această cifră.

Este pregătit centrul politic moldovenesc să facă față competiției electorale din toamna acestui an? Coordonatorul coaliției de guvernământ, domnul Plahotniuc, ne asigură că da. Nerăbdători, comentatorii politici așteaptă să afle numele candidatului. Probabil, îl vom afla doar atunci când oficialii moldoveni vor reuși să stabilizeze suficient de mult instituțiile statului moldovean. Cu siguranță, se dorește ca, aflați în fața urnelor, votanții să nu fie tentați să cadă în extreme.

Constat însă că formațiunile politice pro-ruse își pregătesc de zor pozițiile de start. Nu m-aș mira dacă domnul Ilan Șor, noul președinte al Ravnopravie, (formațiune politică pro-rusă) și-ar anunța pretențiile de a deveni șef al statului moldovean. Probabil, pentru domnia sa, la conexiunile pe care le are, 150 de milioane de euro sunt floare la ureche.