Serviciul
de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a desfășurat în perioada
15-16 iunie 2016 un Curs de instruire
antiteroristă destinat reprezentanţilor mass-media. În
2016 Centrul Antiterorist al SIS a organizat mai multe instruiri în domeniul
combaterii terorismului la care au participat reprezentanți din domeniul
energetic, ori din aviația civilă, ba chiar, în 2015, echipa condusă de
colonelul Caraman, șeful Centrului Antiterorist, a avut prezentări și în
instituțiile de învățământ. Remarc, cu satisfacție, că este prima
participare a jurnaliștilor moldoveni la un eveniment de acest gen organizat de
către securitatea moldovenească. Jurnaliștilor li s-au prezentat principalele
linii directoare ale politicilor moldave antiteroriste, legislaţia în domeniul
prevenirii şi combaterii terorismului, precum şi tipologia acţiunilor teroriste
şi tendinţele de manifestare a acestora. Participanţii, printre care m-am
numărat, au fost familiarizaţi cu metodele de gestionare a crizelor generate de
actele teroriste, supravieţuirea în situaţii de criză şi rolul mass-mediei în
lupta împotriva terorismului. Instruirea a inclus atât cursuri teoretice, cât
şi practice. Cursul s-a desfăşurat în incinta Institutului Naţional de Informaţii
şi Securitate ,,Bogdan, Întemeietorul Moldovei”.
Prezent
la deschiderea acestor cursuri de instruire, rectorul Institutului Național de
Informații și Securitate, general-maior Valeriu Furdui a declarat că „participarea
jurnaliștilor la această instruire vine să promoveze în rândul societății
moldovene politicile de securitate, lucru care va contribui la evitarea
riscurilor la adresa statului moldovean.” Domnul Furdui are dreptate, mai ușor previi
o boală decât să o tratezi. Prezența în spațiul public a acțiunilor efectuate
de către SIS, prin subdiviziunile sale, dincolo de rolul de a informa opinia
publică despre activitatea pe care o desfășoară, contribuie la schimbarea
mentalității cetățenilor și sporirea vigilenței acestora vis-a-vis de potențialele
riscuri de securitate. Aflată pe o falie de ciocnire a intereselor geopolitice
și având deja pe teritoriul său un diferend separatist, fără o supraveghere
atentă a evenimentelor sociale, politice și economice, Moldova se poate confrunta
cu revigorarea conflictului militar dar și cu dezvoltarea activităților de tip
separatist, ori a celor de tip terorist.
Șeful
Centrului Antiterorist al SIS, domnul Caraman, a scos în evidență faptul că Legea
cu privire la combaterea terorismului, adoptată la 12 octombrie 2001, este deja
depășită. Domnia sa știe ce spune, evenimentele acestui an, atacurile teroriste
din Paris, demonstrează că modalitățile de instaurare a terorii s-au schimbat. Discordiile
apărute în occident în urma conflictului dintre jurnaliști și instituțiile de
forță, mediile de informare solicitând dreptul de a informa opinia publică în
timp real, instituțiile de securitate solicitând discreția presei pentru a-și
putea duce la bun sfârșit acțiunile, sunt exploatate la maximum de către
organizațiile teroriste. Probabil, o revizuire a Legii cu privire la combaterea
terorismului, ar stabili atât modul de cooperare al Centrului Antiterorist al
SIS cu MAI, dar și modul de comunicare al celulei de criză cu jurnaliști. Doamna
Daniela Mânzatu, de la Centrul de presă al SIS, afirma că evenimentul organizat
de către SIS vine să pună bazele unei platforme de colaborare a instituției de
securitate cu jurnaliștii moldoveni, o platformă reciproc avantajoasă, în care se va respecta dreptul cetățeanului de a fi informat, dar vor fi găsite și
acele puncte care vor face posibilă o acțiune promptă a organelor de securitate
atunci când va fi cazul.
Nu
știu câți dintre deputații care fac parte din Comisia parlamentară pentru
securitate și ordine publică cunosc faptul că Legea cu privire la activitatea
specială de investigații a fost adoptată în anul 1994. Cu siguranță, puțini. Este
o lege veche, multe dintre prevederile acesteia nu își mai găsesc
valabilitatea. Dar, o lege veche, care este încă în vigoare, poate fi ușor ocolită
– de aici și vulnerabilitățile sistemului moldovenesc de securitate. De aici și
necesitatea ca Parlamentul Republicii Moldova să treacă la analiza și adoptarea
legilor de funcționare a SIS-ului dar și la adoptarea unei noi legislații cu
privire la activitatea specială de investigații.
Dialogul
început de reprezentanții SIS cu jurnaliștii moldoveni este la început de cale.
Salut acest lucru, mi-ar plăcea însă, ca la o altă întâlnire, să dicutăm și
despre condițiile în care se pregătesc viitorii ofițeri de securitate. De modul
în care aceștia sunt instruiți depinde randamentul viitor al domniilor lor. Am observat
că cei de la Institutul Național de Informații și Securitate se mândresc cu apariția
primului manual autohton al ofițerului de investigații și sunt bucuroși că au
avut posibilitatea de a participa, anul trecut, la un seminar internațional,
desfășurat în comun cu Academia SRI. Foarte bine.
Am
constat însă că Institutul Național de Informații și Securitate nu are o
cantină – prânzul oferit a avut loc într-o sală de studii. Curios,
am vrut să văd dormitoarele cursanților – mi s-a spus că așa ceva nu există și
că Institutul nu dispune de un cămin pentru ofițerii care, timp de nouă-zece
luni, studiază aici. Cursanții vin dimineața și pleacă acasă seara. Contribuie
oare asta la o mai bună instruire a ofițerilor de informații? Nu cred. Am
întrebat dacă Institutul este acreditat de către Ministerul Educației și Învățământului,
mi s-a spus că nu, statutul pe care îl are este cel al unei
instituții speciale de învățâmânt ca subunitate a SIS, deci nu poate fi
comparat cu Academia SRI de la București ori cu instituții de învățământ
similare din Ucraina ori Federația Rusă. Cu siguranță dacă ar fi existat mai
multe resurse financiare, care ar fi atras mai multe cadre didactice, Institul
ar fi fost acreditat de către Ministerul Educației și Învățământului – nu e încă
prea târziu.
Constat,
în urma participării la evenimentul organizat de către SIS, că la nivelul
factorilor decizionali ai acestei instituții, există dorința de a comunica cu
jurnaliștii. Probabil, s-a conștientizat că suntem în secolul 21 și că
închistările în mentalitățile de tip KGB nu aduc folos instituției, de aici și această minimă deschidere
arătată către societate. Observ, cu amărăciune, că lipsa unei suficiențe a resurselor financiare
își spune cuvântul și în sectorul de securitate. Dacă factorii de decizie ai statului moldovean ar întreprinde o vizită de
lucru la INIS, s-ar conștientiza nevoile primare ale acestei instituții: o cantină
și un cămin pentru studenți. Domnule Candu, alocarea unor resurse financiare
suplimentare pentru îndeplinirea acestui obiectiv ar contribui la creșterea
nivelului de pregătire al viitorilor ofițeri de securitate, deci la întărirea
capacității de apărare și securitate a statului moldovean. A investi în
securitatea statului este un act de asigurare
pentru viitor, un act care niciodată nu poate fi întârziat. Asta, doar dacă se vrea dispariția KGB-ului din mintea unora...
FOTO - Centrul Antiteror al SIS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu