DOMNULE UNTILĂ, CÂT DE TRANSPARENTĂ E SECURITATEA MOLDOVENEASCĂ?

Săptămâna trecută Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a reținut și a interzis accesul pe teritoriul statului moldovean a unui cetățean din Caucazul de Nord suspectat de relații cu entități jihadiste internaționale. Bărbatul se afla în căutare internaţională, pentru infracţiuni deosebit de grave. El a încercat să treacă frontierea Republicii Moldova prin punctul de trecere Palanca-Maiaki. În urma unui control de securitate, ofiţerii de investigaţii au găsit mai multe obiecte, ce demonstrau implicarea acestuia în acţiuni extremiste islamice. Serviciul de presă al Serviciului de Informații şi Securitate informează afirmă că, din motive de securitate, persoanei i-a fost interzis accesul în Republica Moldova. Cetăţeanul străin a fost trimis înapoi, în Ucraina, fiind respectate astfel procedurile internaţionale pentru astfel de situaţii. 

Numărul cetățenilor străini reținuți la frontiera de stat a Republicii Moldova este în continuă creștere. Aflată la la graniţa spaţiului UE/NATO, Moldova este supusă unor riscuri de securitate care țin atât de componenta hard securities cât și de cea soft. Experții de securitate afirmă că pericolul izbucnirii unor confruntări armate pe Nistru nu a dispărut, la fel cum nu s-au oprit nici amenințările războiului psihologic care urmărește influenţarea, manevrarea şi stăpînirea opiniei publice moldovene. Creșterea numărului de apariții în spațiul public a acțiunilor serviciului de inteligență moldovenesc este oare o consecință a faptului că SIS este pregătit să recunoască şi să răspundă acestor riscuri? Ori poate, așa cum afirmă analistul politic Cornel Ciurea este doar o acțiune de PR?

Un  comunicat de presă al SIS din 31 mai 2016 spune că la ultima ședință a Colegiului SIS s-a examinat activitatea Direcției generale contrainformații în economie și a Direcției generale contrainformații militare. Din acest comunicat de presă aflăm că “măsurile întreprinse, (de ofițerii de la contra informații militare n.r.) au permis dinamizarea procesului de supraveghere a situaţiei operative din subunităţile Armatei Naţionale, Trupelor de Carabinieri şi Poliţiei de Frontieră, orientate spre depistarea şi contracararea aspiraţiilor subversive a serviciilor speciale străine”. Acest lucru presupune faptul că, mai noul vicedirector al SIS, domnul Alexandru Balan, este conștient de rolul discret, dar fundamental, pe care îl are securitatea moldovenească în condițiile în care, fluxurile migratorii din Orientul Mijlociu caută deja noi rute pentru a penetra frontierele Uniunii Europene. 

Că există o preocupare pentru stoparea și prevenirea unor fluxuri migraționale  din Siria către UE o demonstrează și vizita Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică (condusă de deputatul liberal veaceslav Untilă) la Biroul de Migrații și Azil, instituție aflată în subordinea MAI unde deputații moldoveni au fost informați despre situația curentă referitoare la fluxurile de migranți, nivelul de pregătire și acțiunile care urmează să fie luate de către autoritățile moldovene în cazul unui aflux mărit de străini. Constat, cu satisfacție, că deja Poliția de Frontieră a Republicii Moldova  își testează capacitățile de reacție în fața unui flux migrațional masiv. Exercițiul grănicerilor moldoveni nu ar fi putut avea loc dacă actualul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan nu ar fi activat în calitate de vicedirector al SIS. Creșterea numărului de interdicții ale cetățenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova este o urmare directă a conlucrării dintre Ministerul de Interne (prin Poliția de Frontieră și Biroul de Migrații și Azil) cu Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Colaborare care anterior dădea rateuri.

Să dea dovadă Securitatea moldovenească de mai multă transparență? Un workshop cu genericul “Rolul SIS în asigurarea securităţii naţionale” desfășurat pe  1 aprilie la Institutul Național de Informații și Securitate vrea să ne convingă despre asta. Comunicatul difuzat presei spune că la eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai diferitor instituţii de stat, ONG-uri şi ai societăţii civile. Probabil. În presa moldovenească nu au apărut ecouri despre această manifestare. Nici nu avea cum, de la eveniment au lipsit jurnaliștii. Un amănunt prezent în comunicatul de presă al SIS ne spune că „întîlnirea a fost organizată în cadrul unui curs postuniversitar în domeniul securităţii şi apărării (nivel politic-militar) de către Academia Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun” a Ministerului Apărării al Republicii Moldova”. Deci gradul de deschidere al SIS către societate a fost restrâns, la manifestare participând persoane doar din comunitatea experților militari.

Într-un interviu recent, noul ambasador al României în Republica Moldova, domnul Daniel Ioniță declara că reconectarea – strategică, politică și fizică – Moldovei la spațiul european ține de consolidarea tendințelor spre stabilitate și predictibilitate ale Moldovei. Ceea ce înseamnă că menținerea spațiului dintre Prut și Nistru  în spațiul european și euroatlantic este o necesitate a politicilor de securitate românești. Notam că acest deziderat este prezent în documentele Strategiei de Apărare a statului român în care se vorbește despre politici de securitate extinse, deci includ și vecinul de la est al României – Moldova. Privită din perspectiva anticipării unor eventuale riscuri de securitate venite dinspre Republica Moldova către România și UE devine clar că între SIS și SRI există o comunicare mult mai mare care presupune atât schimbul de informații, cât și, de ce nu, acțiuni comune. Îmi dau seama că acest tip de activitate nu poate fi redat publicului larg. Dar există o sumedenie de alte activități care pot intra în reflectorul presei, activități care nu intră sub incidența secretului.

În condițiile în care politicile de apărare și securitate ale statului român presupun consolidarea capacităților de stabilitate și predictibilitate ale instituțiilor statale moldovenești, deci și ale SIS și MAI, îmi pare firesc ca cele două instituții să dea dovadă de coordonare a acțiunilor reciproce, iar acest lucru se intâmplă deja. Este bine că cei de la MAI știu să își popularizeze acțiunile lor către publicul larg. Bravo lor. Bravo domnului ministru Jizdan!

Activitatea securității moldovenești nu este PR. Factorii de decizie ai SIS încă nu au conștientizat pe deplin beneficiile date de deschiderea acestei instituții către public. Domnul Alexandru Balan, vicedirectorul SIS, sublinia la întâlnirea cu cursanții Academiei Militare a Forțelor Armate că “reforma SIS are drept prioritate de bază alinierea la standardele serviciilor de intelligence consacrate, cu stabilirea unui dialog profesional, constructiv şi de perspectivă cu societatea civilă”. Au fost doar simple vorbe, ori urmează acțiuni concrete la care vor participa și jurnaliștii nu doar comunitatea mică a experților de securitate? Dialogul instituției secrete moldovenești cu societatea este necesar atât pentru creșterea nivelului de încredere al moldovenilor în această instituție a statului cât și pentru creșterea încrederii ofițerilor SIS în decidenții politici moldoveni, beneficiari ai informațiilor culese de aceștia. Domnul vicedirector Alexandru Balan știe că este o situație de win-win, în care ambele părți au doar de câștigat. În România acest dialog a putut fi realizat. De ce nu s-ar realiza asta și la Chișinău?

Poate în acest mod vom afla de ce în anul 2015 au fost autorizate aproape zece mii de interceptări telefonice. Domnule Untilă cât de transparentă poate fi securitatea moldovenească?