Miercuri, 30
martie, Camera Deputaților din Parlamentul României a aprobat împrumutul de 150
de milioane de euro acordat Republicii Moldova. Deputaţii au respins
cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis, care, pe 9 noiembrie 2015, a
considerat inoportună acordarea acestui împrumut și a refuzat să promulge
această lege.
Domnul Iohannis nota, în motivația gestului său adresată Parlamentului României că, "nu există certitudinea continuării procesului de reforme" în Republica Moldova. Formula folosită de președintele român pentru a-și justifica refuzul acordării împrumutului destinat Republicii Moldova a fost folosită inițial de șeful Delgației UE la Chișinău, ambasadorul Pirkka Tapiola. S-a întâmplat în luna octombrie 2015, atunci când domnul ambasador a declarat publicației Ziarul de Gardă că nu putem aplauda atunci când nu e nimic de aplaudat. “Este foarte important să se dea o definiţie a căii pe care să o urmeze Moldova în continuare. Or, până în momentul în care o guvernare nu are o idee foarte clară despre cum vrea să arate Moldova în viitorul imediat și nu există certitudinea procesului de reforme, lucrurile nu se vor mişca iar donatorii nu vor veni”. Domnul Tapiola, îi avertiza pe posibilii donatori că, ar exista riscul ca fondurile europene să ajungă în buzunarele celor care au cauzat problemele din sectorul bancar al Republicii Moldova: „Dacă se va constata riscul ca fondurile europene să ajungă indirect în buzunarele celor care au cauzat problemele din sistemul bancar, cu siguranţă, se poate pune în discuţie capacitatea UE de a oferi noi suporturi financiare”.
Domnul Iohannis nota, în motivația gestului său adresată Parlamentului României că, "nu există certitudinea continuării procesului de reforme" în Republica Moldova. Formula folosită de președintele român pentru a-și justifica refuzul acordării împrumutului destinat Republicii Moldova a fost folosită inițial de șeful Delgației UE la Chișinău, ambasadorul Pirkka Tapiola. S-a întâmplat în luna octombrie 2015, atunci când domnul ambasador a declarat publicației Ziarul de Gardă că nu putem aplauda atunci când nu e nimic de aplaudat. “Este foarte important să se dea o definiţie a căii pe care să o urmeze Moldova în continuare. Or, până în momentul în care o guvernare nu are o idee foarte clară despre cum vrea să arate Moldova în viitorul imediat și nu există certitudinea procesului de reforme, lucrurile nu se vor mişca iar donatorii nu vor veni”. Domnul Tapiola, îi avertiza pe posibilii donatori că, ar exista riscul ca fondurile europene să ajungă în buzunarele celor care au cauzat problemele din sectorul bancar al Republicii Moldova: „Dacă se va constata riscul ca fondurile europene să ajungă indirect în buzunarele celor care au cauzat problemele din sistemul bancar, cu siguranţă, se poate pune în discuţie capacitatea UE de a oferi noi suporturi financiare”.
O
analiză de suprafață a declarațiilor făcute de ambasadorul UE la Chișinău ar
spune că domnia sa are dreptate: sectorul financiar bancar din Moldova a
dovedit că are o problemă și se constată că, dintr-o istorie de succes a
Parteneriatului Estic al UE, Moldova este un elev cu destule corigențe. Dar oare
nu oficialul european este direct responsabil de resanțele pe care le are Moldova?
Probabil că da - domnia sa a fost numit șef al Delegației UE la Chișinău în
primăvara anului 2013, atunci când Republica Moldova era favorita UE. Oare
ingrata involuție a Moldovei nu s-a desfășurat sub privirile domnului Tapiola?
Pe 11
martie 2016, domnul ambasador își declina în public orice responsabilitate, de
parcă usturoi nu ar fi mâncat și gura nu-i miroase: UE nu poartă răspundere de cele
întâmplate în Moldova. Ambasadorul Tapiola a declarat următoarele: „Da,
noi am vorbit despre povestea de succes, am primii paşi, ei puteau fi doar
salutați. Acţiunile noastre au fost responsabile, am acţionat în limita
posibilităţilor în baza informaţiilor de care dispuneam”.
Domnul Tapiola face
pe mortul în popușoi. Domnia sa a fost la curent cu toate acțiunile întreprinse
de PLDM, partidul care a deținut cel mai mult timp funcția de prim-ministru.
Domnia sa este un apropiat al PPE, formațiune politică cu care a colaborat atât
premierul Vlad Filat cât și premierul Iurie Leancă ori domnul Streleț. A te
face că nu cunoști nimic despre derapajele de la democrație din Moldova atunci
când despre ele au vorbit comentatori politici, reprezentanți ai societății
civile și jurnaliști îmi pare a fi inoportun. Domnul Tapiola nu a vrut să audă/să
vadă cele arătate. A preferat să ne tot repete refrenul despre „povestea de succes” a campionilor liberal
democrați care se aflau la cârma statului moldovean.De ce?
La
reuniunea Consiliului UE pentru afaceri externe desfășurată la 15 februarie
2016, europarlamentarii PPE au avut un discurs critic la adresa premierului
moldovean Pavel Filip. S-a vorbit despre continuitatea reformelor și despre
modul lent de implementare a lor. Europarlamentarii români au vorbit cu patimă
și au pomenit despre capturarea statului moldovean. Foarte mulți dintre
domniile lor au vorbit despre alegerile parlamentare anticipate ca despre o unică
formă a democrației. Probabil membrii PPE de la Bruxelles au primit asigurări
că dezvoltarea unor alegeri parlamentare anticipate în Moldova ar putea aduce
la putere formațiuni politice afiliate lor. Nu s-a crezut că noul cabinet de
miniștri poate stabiliza relativ rapid situația politică/socială din Moldova și
nu s-a crezut că noul premier ministru și noii responsabili ai instituțiilor de
forță vor reuși să evite o dezvoltare agresivă a protestelor din Chișinău.
Europarlamentarii PPE nu au crezut în guvernul Filip.
Nici domnul Tapiola nu crede în capacitatea premierului moldovean de a
stabiliza Moldova. Nu înțeleg atitudinea oficialului european față de statul
care îi oferă găzduire. Domnia sa are în ultima vreme mesaje confuze și
cifrate. Asta nu e bine. Nu cred că e de bonton ca un ambasador să își permită
momente de sinceritate doar în restaurantul Propaganda ori prin alte localuri
cu fițe. Și nu e deloc elegant ca un ambasador să numească Moldova ca fiind un
"sat strategic" (traducere exactă din limba engleză).
Că municipiul Chișinău este mic, o știe oricine. De asta, nici măcar în
glumă, nu e bine ca un ditamai ambasadorul să poarte discuții denigratoare la
adresa statului care îl găzduiește. Zilele trecute, o bună cunoștință, a
nimerit într-un restaurant la o masă care s-a aflat alături de cea la care, alți
doi ambasadori acreditați în Moldova discutau idignați comportamentul șefului
delegației UE, domnul Tapiola. Oficialul european a numit puterea
de la Chișinău ca fiind formată din ”bandiți”, iar opoziția politică
moldovenească ca fiind formată din “bădărani”. Domnul Tapiola a făcut
trimiterea la opoziție în contextul în care doamna Sandu, domnul Năstase și
domnul Usatâi s-au întâlnit cu doi oficiali de la Parlamentul european. Întrevederea
a fost considerată de către domnul Tapiola ca fiind un fiasco, căci
reprezentanții opoziției moldovene au început să se certe între ei, de față cu
reprezentații UE.
Pot înțelege că șeful delegației UE la Chișinău s-a simțit
incomod în fața exaltării reprezentanților opoziției moldovene. Dar nu pot
înțelege de ce își permite să facă asemenea etichetări. Să fie vorba despre
faptul că domnul Tapiola are în posesie niște secrete bine păzite despre care
se discută doar în șoaptă și, pentru că sunt atât de delicate, nimeni nu vrea
să le vocifereze? Să facă oare aceste secrete parte din agenda personală a
domnului ambasador? Doar că, în acest “sat strategic” (denumirea îi aparține)
secrete nu sunt, ele mai devreme sau mai tarziu, se află oricum, așa cum întamplarea
a facut să ajungă la urechile noastre, în mod accidental, această discuție. Nu
mă interesează secretele pe care le ascunde domnul Tapiola, sunt însă indignat
de modul în care ambasadorul UE la Chișinău ironizează statul care îi oferă
găzduire, dar și faptul că își permite să ia în râs politicienii moldoveni, fie
că sunt ei în opoziție ori la putere.
Din cercurile diplomatice am înțeles că
aceste ironii la adresa politicienilor moldoveni sunt o permanență a limbajului
folosit de către ambasadorul Tapiola la adresa autohtonilor. Desigur domnia sa
poate să aibă propriile simpatii politice, sper doar, ca agenda să nu și-o facă
prin alte metode decât cele diplomatice. Și cred că, pentru limbajul folosit la
adresa politicienilor moldoveni, ar trebui să dea explicații celor de la
Ministerul de Externe. Iar presa liberă, nu mă refer la cea cu care petrece
domnul Tapiola prin localuri, ci la cea cu adevarat liberă, ar trebui să-l întrebe
pe domnul Tapiola dacă este adevarat că are un astfel de comportament și s-a exprimat
în acest fel față de partidele din Republica Moldova. Dacă va spune că e o
minciună, să roșească în fața celor care l-au auzit spunând de atâtea ori așa
ceva.
O întrebare persistă - de ce UE a trimis în Republica Moldova un ambasador
"bădăran" ? Am folosit cuvantul care îi este pe plac domnului
Tapiola. Cred că este de bun simț ca domnia sa să își ceară în mod public scuze
de la "bandiții" și "bădăranii" din Moldova, dar și de la
cetățeni. Chiar dacă limbajul său nu a fost unul public, iată că, în mod accidental, devine public și ajunge la cetățenii
din "satul strategic" numit Republica Moldova. Scuzele domnului ambasador
Tapiola trebuie să ajungă la cetățeni. Este testul pe care
ambasadorul UE îl dă față de noi, un test de caracter, de pe urma căruia vom
vedea dacă acest comportament a reprezentat doar un șir de glume neinspirate
sau e atitudinea pe care o are ca ambasador față de Moldova.
Despre ostilitatea pe care domnul Tapiola
o are față de români, vorbim mai tarziu, e un subiect aparte, cu rădăcini
adânci și cu un puternic iz sovietic. Gestul făcut de deputații români, a dat
peste cap simpatiile președintelui Iohannis pentru PLDM și a revizuit injusta
decizie a Cotrocenilor. Se pare că cei 242 de deputați care au votat împotriva
lui Iohannis cred în puterea de redresare a Moldovei. E semn că, de la
Chișinău, s-a reușit să fie explicată corect, necesitatea împrumutului iar
fratele, a dovedit că poate sări în ajutor. Nu ca alții!
Voi credeți că este ceva de capul vostru,românii au început să vă trateze cu indiferență,nu vă liniștiți că veți primii banii pe care nu-i meritați pentru câ guvernul nu a luat o hotărâre,este adevărat bolșevicii dn parlamentul guberniei în ura lor de tâmpiți hotărăsc soarta populație pedte capul guvernuli,în Romania dacă lungesc nasurile li se taie fără reținere!Locul vostru este cu rusia cu tot cu zmângălitorii din presa prorusă, mi-e greață de voi maldavanilor!
RăspundețiȘtergereVoi credeți că este ceva de capul vostru,românii au început să vă trateze cu indiferență,nu vă liniștiți că veți primii banii pe care nu-i meritați pentru câ guvernul nu a luat o hotărâre,este adevărat bolșevicii dn parlamentul guberniei în ura lor de tâmpiți hotărăsc soarta populație pedte capul guvernuli,în Romania dacă lungesc nasurile li se taie fără reținere!Locul vostru este cu rusia cu tot cu zmângălitorii din presa prorusă, mi-e greață de voi maldavanilor!
RăspundețiȘtergereCum va plateste stapinul, Nichi? La kg de rahat, la lungimea lui sau la intensitatea putorii? Din ce urmeaza sa se fure din creditul mult asteptat, va veti primi si bonusul la kilogramele de mai sus.
RăspundețiȘtergerePS putoáre (putóri), s. f. – 1. Miros urît, duhoare. – 2. Bășină. – 3. Leneș, trîntor. – 4. Prostituată, tîrfă. – Mr. (m)putoare, butoare, megl. putoari. Lat. putōrem (Pușcariu 1419; REW 6883), cf. v. it., prov., cat, v. sp. pudor, fr. pueur ca și puți. – Der. puturos, adj. (rău mirositor; leneș); puturos, s. m. (dihor); puturoasă, s. f. (coriandru), cf. puciocnă; puturoșenie, s. f. (lene).
Are perfecta dreptate d-l Nichitus.Bravo!
ȘtergereEvident tendenţios
RăspundețiȘtergereDar tu Nichitus ,nu esti direct responsabil ? cit timp ai ridicat in slavi PLDM-ul ? ei cum poti fi atit de uituc?
RăspundețiȘtergere