CRIZA DE CADRE ȘI DEPRESIA DIN PAS

Schimbarea garniturii guvernamentale vine să dezarmeze opoziția parlamentară și extraparlamentară. Cei șapte noi miniștri ai Cabinetului Filip sunt specialiști în domeniile lor de activitate și, cu excepția lui Iurie Leancă și Alexandru Tănase, au puține conexiuni cu politica moldavă. 

Surprinzătoarea prezență a lui Iurie Leancă în Guvern vine să consolideze coaliția dintre Partidul Popular European și Partidul Democrat din Moldova: popularii moldoveni vor deține funcția de vicepremier pentru Integrare Europeană și cea de ministru al Apărării. Dacă fostul premier Leancă, a părăsit funcția de  vicepreședinte al Parlamentului pentru a o prelua pe cea de vicepremier, înseamnă că noua funcție este foarte importantă.

La fel de neașteptată, revenirea lui Alexandru Tănase la cârma Ministerului Justiției a provocat comentarii:  democrații au adus la guvernare oameni din vechea garnitură guvernamentală a Partidului Liberal Democrat. Un semn de slăbiciune, spune liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, convinsă că „remanierea făcută a  arătat că Partidul Democrat nu are cadre”. De aici.

Constat că Maia Sandu nu pune la îndoială pregătirea noilor membrii ai Cabinetului de Miniștri. Nu are de ce. „Majoritatea celor nominalizați pentru a ocupa funcții în Guvern nu sunt percepuți în opinia publicului ca membri ai Partidului Democrat, sunt tehnocrați. Cei nominalizați ar putea să aducă un plus valoare. De exemplu Leancă: chiar dacă este contestat pe interior are relații foarte bune în exterior. Același lucru îl putem spune despre Alexandru Tănase, el fiind și reprezentant la Comisia de la Veneția. Schimbarea garniturii guvernamentale a fost o mișcare gândită de politologii Partidului Democrat pentru a aduce un plus valoare”, declara politologul Anatol Țăranu. De aici.

Politologul moldovean are dreptate. Noile numiri aduc plus valoare Cabinetului Filip: noul Guvern are în componența lui doi ex-premieri, Iurie Leancă și Chiril Gaburici. Nu cred afirmației potrivit căreia Partidul Democrat ar duce lipsă de profesioniști. Mai degrabă este vorba de surpriza avută de actorii politici moldoveni la auzul acestor nume. Maia Sandu a fost luată prin surprindere – nu s-a așteptat ca Vlad Plahotniuc să renunțe la persoane devotate Partidului Democrat (Vasile Bâtcă, Vladimir Cebotari) pentru a aduce în prim-plan persoane neafiliate acestei formațiuni politice.

Maia Sandu susține că, „după alegerile parlamentare din 2018, va aduce în politică oameni cu adevărat integri şi profesionişti”. Dacă are sânge în sistem, și profesioniștii alături, să facă bine și să-i prezinte. Ca să știm din timp, dacă avem pentru ce vota cu PAS, ori nu. Maia Sandu nu va prezenta o listă a posibililor viitori miniștri. Pentru că în afară de ea, nimeni din jurul ei nu poate fi o locomotivă electorală. Asta este adevărata depresie a vieții politice din Republica Moldova – neimplicarea în politică a experților. 

Depresia din PAS e abia la început, o coleziunea dintre instituția prezidențială și corpul de deputați, inevitabilă. Dar despre asta într-o altă notă de blog.

CE A FĂCUT PLAHOTNIUC ÎN AMERICA

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, aflat recent într-o vizită în SUA, s-a întâlnit cu mai mulți senatori și congresmeni americani. Potrivit unui comunicat al PDM, discuţiile s-au axat pe subiecte de interes internaţional, cu accent pe situaţia din Republica Moldova şi din regiune. 

La Washington, coordonatorul majorității parlamentare de la Chișinău a discutat aspecte privind reformele interne ale Republicii Moldova şi asigurarea securităţii. Referindu-se la riscurile de securitate ale statului moldovean, Plahotniuc a declarat că Republica Moldova este ţinta unui război hibrid din partea Federaţiei Ruse, care include o propagandă agresivă, măsuri economice defavorabile, precum şi susţinerea forţelor politice pro-ruse din ţară. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat pentru Reuters, preluat de mediile de informare din Statele Unite. 

În perioada aflării lui Plahotniuc în Statele Unite, Parlamentul moldovean a adoptat o lege, care prevede modificarea Codului Audiovizualului și prin care se interzice propaganda prin intermediul mass-media din statele care nu au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Ca reacție la adoptarea acestei legi, preşedintele moldovean, Igor Dodon, a dat asigurări că va bloca această lege. El a anunțat că nu va promulga legea, chiar dacă Constituţia îl obligă, afirmând că, pentru el, acest lucru este o chestiune principială.

Desigur, promulgarea ori nepromulgarea acestei legi este importantă pentru președintele Dodon. În iunie 2017, anunțata decizie a democraților moldoveni a fost criticată de viceministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Grigorii Karasin, care a spus că interzicerea propagandei ruse în spațiul audiovizual moldovenesc este „o blocadă informaţională a propriului popor care trezeşte doar un sentiment de regret”.

Observatorii vieții politice moldovenești spun că președintele Dodon va fi suspendat temporar, pentru a doua oară, iar legea va fi promulgată. Sunt de acord cu aceste voci, mai ales că prima suspendare a președintelui Dodon din funcție a consolidat profilul de conducător real al Republicii Moldova pe care îl deține Vlad Plahotniuc. 

Amintesc că, profilul de adevărat șef al statului moldovean a fost anunțat în luna ianuarie 2017, atunci când liderul Partidului Democrat a trimis o scrisoare deschisă președintelui Trump, în care anunța principalii vectori de politică externă ai statului moldovean. „Moldova vrea să fie o punte de legătură între Est şi Vest şi nu un câmp de luptă. În cazul în care Moldova se apropie de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, suntem percepuţi greşit ca antiruşi, iar gesturile de prietenie faţă de Rusia sunt interpretate greşit, ca o renunţare la integrarea europeană”, se arăta în acel text.

A doua suspendare a președintelui Dodon și promulgarea legii cu privire la securizarea spațiului audiovizual moldovenesc în fața propagandei ruse este un mesaj subtil că vectorii de politică externă, anunțați în ianuarie, s-au modificat nițel. În Statele Unite, șeful Partidului Democrat a anunțat că Moldova va continua drumul ei către Uniunea Europeană și că dorește să fie un partener al Statelor Unite. Drept dovadă, intenția majorității parlamentare coordonată de Plahotniuc de a introduce în Constituția Republicii a obiectivului de integrare europeană.

Înștiințarea  făcută de Plahotniuc către presa americană, că Moldova este supusă unui război hibrid și, drept urmare, va lua măsuri de apărare, este importantă. Mai ales în contextul regional, căci Moldova se află la intersecția liniilor de interese Est – Vest. Valoarea adevărată al acestui anunț, făcut mai degrabă pentru decidenții politici americani, a fost descifrată rapid de către Moscova, drept urmare, Plahotniuc a fost pus sub acuzare de către judecătoria districtuală din Moscova și dat în căutare.

În Statele Unite, Plahotniuc, adevăratul șef al Moldovei, a transmis mesaje. Vom vedea dacă ele au fost, sau nu, auzite. Se zice că, până a ajunge la Dumnezeu, te mânâncă sfinții. Asta, dacă, eventual, nu le dai peste mână. Sunt sigur că, Plahotniuc a ținut cont și de asta.  

UNIREA MALURILOR DE NISTRU SUB UMBRELA AMERICANĂ

Autoritățile ruse l-au dat în urmărire internațională pe liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, pentru o presupusă tentativă de crimă, informează agenția rusă Interfax. Decizia instanței ruse a fost atacată la Curtea de Apel Moscova. De aici.

Dosarul despre care vorbește presa rusă, a fost pornit în urma unei plângeri făcute de Renato Usatîi care are, potrivit portalului Zeppelin, statut de parte vătămată. De aici.

 

La apriția acestei noutăți de presă, liderul Partidului Democrat se afla în Statele Unite. Oficialul moldovean este într-o a doua vizită oficială pe care o face anul acesta în Statele Unite. Observ, că există un interes moderat al oficialilor americani faţă de evenimentele care se petrec în Republica Moldova. Probabil, după votarea proiectului anti-propagandă de către majoritatea parlamentară de la Chișinău și apariția unor eventuale represiuni din partea Moscovei la adresa Moldovei, acest interes va spori.

Nu este deloc întâmplător că, vizita coordonatorului coaliției pro-europene de la Chișinău în America are loc după participarea premierului Pavel Filip la summit-ul Parteneriatului Estic unde a dat asigurări oficialilor europeni că Republica Moldova își va păstra cursul pro-vest și va implementa condiționalitățile cerute de majoritatea PPE din Parlamentul European. 

Amintesc că anume la summit-ul Parteneriatului Estic, președintele României a făcut declarația potrivit căreia integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o „scurtătură”, prin „calea indirectă” a Unirii cu Romania. Afirmația lui Klaus Iohannis poate fi interpretată ca un răspuns oficial pe care statul român îl face la vociferările unor apropiați ai Kremlinului care anunță o iminență a unirii Basarabiei cu România. 

Declarația lui Iohannis îmi aduce aminte de afirmația făcută, anul trecut, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, de ambasadorul SUA de la Chişinău, James Pettit: Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran şi independent, în interiorul unor graniţe sigure. ”Alăturarea de România, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune pentru Moldova”, a spus atunci diplomatul american. De aici.

Declarația politică făcută de șeful statului român este o asigurare publică că România nu are pretenții unioniste și că Republica Moldova nu se va uni cu România. 

Desigur, mișcările unioniste au dreptul la viață. Dar, cu siguranță tema unionismului era/este o componentă a războiului hibrid declanșat de Moscova la adresa Chișinăului: orice apropiere a Moldovei față de România,  vine să distanțeze Tiraspolul de Chișinău. S-a spus că existența României Mari, prin unirea cu Republica Moldova, ar putea avea loc doar în urma unor negocieri cu Federatia Rusă. Tratativele cu Moscova la tema Unirii vor avea ca plecare Planul Belkovski: alipirea Republicii Moldova la România s-ar face făcă regiunea transnistreană, Bucureștiul fiind condiționat să recunoască independența Tiraspolului. Ori, și mai rău, recunoașterea de către statul român a alipirii Crimeei. 

Asigurările date de președintele Iohannis pentru decidenții politici din regiunea transnistreană, dar și pentru cei din Moscova, vin să strice planurile Kremlinului de a avea încă o frontieră comună cu Uniunea Europeană.

Hărțuirea judiciară de care are parte în ultima vreme Vlad Plahotniuc este rezultanta a mai multor acțiuni pozitive ale Cabinetului Filip. Printre ele se numără și pași concreți de apropiere ai Chișinăului de Tiraspol. Moscova sancționează în acest fel voința politică a Chișinăului pentru reintegrarea cu Tiraspolul. Pașii pentru consolidarea statalității sunt pedepsiți, cu atât mai mult pașii pentru realizarea unei Moldove integre.

Nu m-aș mira ca, în urma vizitelor pe care Plahotniuc le face în Statele Unite, să asistăm la deschiderea dialogului de parteneriat și o viitoare reintegrare a Moldovei sub umbrela americană.  

O Moldova integră, care ar avea în componența sa și regiunea transnistreană, ar lipsi Federația Rusă de un factor de presiune la adresa României și a Ucrainei. Ar îndepărta și mai mult Rusia de hotarele Europei.