CÂT DE ANTIROMÂN E PREȘEDINTELE DODON

Ultimele evenimente de pe scena relațiilor moldo-române mă fac să cred că factorul politic românesc încearcă să construiască de pe acum viitoarele alianțe post-electorale din Parlamentul de la Chișinău.

Republica Moldova a primit, fără condiționări de ordin politic, ultima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de statul român. De aici.

Președintele Parlamentului Andrian Candu a adus scuze României pentru declarațiile tăioase ale președintelui Igor Dodon din ultima perioadă. De aici.

Președintele Igor Dodon s-a referit la scuzele prezentate de președintele Parlamentului moldovean oficialilor români și a notat pe Facebook că „nu am fost și nu voi fi antiromân, dar voi condamna unionismul și voi pleda pentru protejarea statalității Republicii Moldova. Cât privește relațiile cu România, noi suntem două popoare înrudite, dar fiecare cu istoria și țara sa”. De aici

Președintele Klaus Iohannis a spus joi, 28 septembrie, la întrevederea cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, că este mulțumit de modul în care Cabinetul Filip își face treaba. “De aceea am agreat acordarea ultimei tranșe a împrumutului. Singurul lucru care ne interesează este ca Moldova să fie bine. Puteți să contați în continuare pe noi. Moldova e foarte aproape de sufletul meu. Sunt un prieten al Moldovei și o văd orientată spre Vest”, a spus Klaus Iohannis. De aici.

Pe 7 și 8 octombrie, Traian Băsescu va avea întâlniri cu cetățenii moldoveni din Soroca și Ialoveni. De aici.

Vineri, 29 septembrie, Ludovic Orban a primit-o la București pe Maia Sandu. Fără Andrei Năstase. Președintele PNL a spus că susține demersul PAS de a adera la Partidul Popular European. De aici.

Toate aceste evenimente au o legătură subtilă între ele. Conexiuni care vor determina prezența formațiunilor politice din Republica Moldova în viitorul Parlament. Numitorul comun îl reprezintă apartenența a mai multor actori, din România sau Republica Moldova, la Partidul Popular European.

Sociologul și consultantul politic român, Cristian Andrei, afirma că, succesul turneului extern al președintelui Iohannis a făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui este bazata pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.

Prezența președintelui PNL, Ludovic Orban, la Chișinău a ținut de de strategia de construire, între Prut și Nistru, unui câmp electoral favorabil pentru viitoarea campanie prezidențială a lui Klaus Iohannis. De aici și bunăvoința lui Iohnnis pentru cetățenii Republicii Moldova:  "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Colaborarea președintelui PNL, Ludovic Orban, cu președintele PAS, Maia Sandu, care a fost primită pe Aleea Modrogan (sediul PNL) este una explicită. Nu a fost spus nici un cuvânt despre Andrei Năstase și echipa lui politică. De aici.

Președintele Iohannis își construiește în Republica Moldova o strategie electorală pe termen mediu; o face pentru că vrea să câștige alegerile prezidențiale din 2019 și cu ajutorul cetățenilor români care au domiciliul între Prut și Nistru.

O strategie electorală construiește în Republica Moldova și Traian Băsescu. Președintele de onoare al PUN  știe că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea Populară, din care face parte, a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. Prezența lui Băsescu în fruntea acestei formațiuni politice dă o șansă în plus unioniștilor moldoveni.

Bunăvoința președintelui Iohannis față de Cabinetul Filip, căruia nu i-a înaintat nici o condiționare pentru acordarea celei de a treia tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro, ține și de interesul național al României, cel de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Dar, e vorba și de o bunăvoință reciprocă. Nu numai Chișinăul are nevoie de București, și Bucureștiul politic are nevoie de electoratul românesc dintre Prut și Nistru. Este vorba de dispoziția autorităților de la Chișinău pentru ca formațiunile politice românești să își poată desfășura campania electorală și pe teritoriul statului moldovean. Așa cum s-a întâmplat, pentru prima dată, la alegerile parlamentare din  9 decembrie 2012.

Modelarea unei viitoare prezențe a unioniștilor moldoveni în Parlamentul de la Chișinău, prin intermediul Traian Băsescu și echipa PUN, se face de pe acum. Prezența unioniștilor în viitorul legislativ moldovean, poate avea loc prin construirea unui bloc electoral condus de PAS. Iulian Chifu vorbea despre un trio electoral Maia Sandu, Viorel Cibotaru și Andrei Năstase. Ultimele evoluții mă fac să cred că popularii europeni, prin intermediul politicienilor de la București, își doresc construcția unui bloc electoral din care să facă parte echipele politice ale lui Traian Băsescu, Viorel Cibotaru și Maia Sandu. Primii doi, fac parte din echipa PPE. Maia Sandu vrea să ajungă acolo prin intermediul PNL.

Domnul Candu a fost cel care și-a cerut iertare în fața oficialilor români pentru declarațiile făcute de președintele Dodon. În schimb, președintele Dodon a scris, negru pe alb, că nu a fost și nu va fi antiromân. Vom vedea cât de antiromân este președintele Dodon atunci când va promulga, sau nu, legea cu privire la interconectarea energetică dintre România și Republica Moldova. Lege la care, cu calm, lucrează cabinetul Filip. Atunci vom măsura, în metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, vectorul european al Republicii Moldova. 

Mi-aș dori să îl văd pe președintele Dodon la lansarea definitivă a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și a proiectelor de interconectare a sistemului electro-energetic al Moldovei cu cel al României. Proiecte cruciale la care, pe timpuri, când ocupa funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon a contribuit. Cine ar avea ceva împotrivă? Probabil, doar Putin.

UN PAS CĂTRE DIVORȚ: MAIA VS. ANDREI LA JURNAL TV

Într-un interviu recent oferit de eurodeputatul Siegfried Mureșan presei din Republica Moldova, purtătorul de cuvânt al PPE a vorbit despre consolidarea dreptei extraparlamentare moldovenești. Mureșan a declarat că, “forțele europene de centru dreapta ar trebui să fie unite”. Întrebat care sunt partenerii politici ai PPE în Moldova, eurodeputatul român a spus că, „în momentul de față, doar PLDM este afiliat PPE”. De aici.

Și Iulian Chifu vorbește despre unificarea dreptei extraparlamentare. Analistul politic afirmă că „o consolidare a dreptei este așteptată să se manifeste de pe acum, prin formalizarea legăturilor politice, un program politic comun și angajamente comune”. Iulian Chifu vede alături un trio politic format din Viorel Cibotaru, Maia Sandu și Andrei Năstase. De aici.

Nu cred că acest trio politic este viabil. Afirm asta în ciuda rezoluției adoptate la cel de al doilea Congres al PAS desfășurat la începutul lunii septembrie unde a fost anunțat un parteneriat strategic cu Partidul Platforma DA. Văd, mai degrabă, un duo format din liderul liberal-democrat Viorel Ciubotaru și președintele PAS, Maia Sandu. 

Explic: cei doi sunt mai aproape ideologic unul de altul, ambii au făcut parte din echipa lui Vlad Filat și au afinități clare la valorile popularilor europeni. În schimb, ideologia lui Andrei Năstase este cea a răzbunării, fără politică. Această demagogie s-a văzut la mitingul comun din 17 septembrie. Andrei Năstase nu a venit în fața simpatizanților cu idei politice noi, discursul a fost unul eminamente anti-Plahotniuc. Maia Sandu s-a lăsat purtată în acest conflict dar, în timp, a conștientizat că nu asta reprezintă agenda și problemele populației.

De aici reticența publică în fața propunerilor făcute de Andrei Năstase la emisiunea Cabinetul din Umbră din 28 septembrie. Liderul PAS a declarat că ar putea lua în calcul o boicotare a alegerilor parlamentare.”Dacă va fi clar că alegerile nu pot fi câștigate (…) vom putea lua decizia de neparticipare, pentru a nu legitima aceste alegeri.” De aici.

Adversitățile existente între cei doi politicieni moldoveni devin din ce în ce mai vizibile. Andrei Năstase îi reproșează Maiei Sandu faptul că nu a gestionat corect campania prezidențială, sugerând că el ar fi reușit să câștige în fața lui Igor Dodon. “Dacă am fi gestionat lucrurile puţin altfel, am fi putut obţine un 56% care nu mai putea fi fraudat de Plahotniuc. (…) Acum nu mai avem timp şi nici dreptul să repetăm greşelile de la prezidenţiale”, a declarat Andrei Năstase.

Sunt sigur că, după cearta publică de la Jurnal TV, memoria instituțională comună va fi cea care va predomina. Vizita președintelui român al PNL, Ludovic Orban, a arătat preferința liberalilor români către o consolidare a dreptei moldovene în jurul echipei politice a PLDM, condusă în prezent de Viorel Ciubotaru. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegried Mureșan a sugerat că, accesul PAS și PPDA la PPE, trece prin formațiunile politice deja membre, deci prin PLDM. 

Maia Sandu, intelectual rafinat, a înțeles rapid că o agendă comună a PAS și PPDA nu are nimic comun cu necesitățile și nevoile cetățenilor. Și nici cu valorile politice ale popularilor europeni. Probabil, Maia Sandu știe că dreapta politică moldovenească ține de aderarea la o ideologie politică concretă, nu la o demagogie a răzbunării. Întâlnirile avute de Ludovic Orban la Chișinău au arătat acest lucru. 

Lipsa de imaginație politică a liderului PPDA, obstinația cu care acesta își dorește să ajungă cu orice preț în Parlamentul moldovean, au pus-o, probabil, în gardă pe Maia Sandu. De aici adversitatea ei față de modul în care Andrei Năstase vede un viitor politic comun. „Singurul obiectiv pe care PAS îl urmăreşte este să maximizeze în aceste alegeri rezultatul forţelor autentic proeuropene şi antioligarhice”, a spus Maia Sandu. Este semn că Maia Sandu a conștientizat că partidul condus de Andrei Năstase este mai degrabă un vehicul politic prin care Victor și Viorel Țopa își doresc să obțină beneficii. O mijloc prin care cei doi vor să obțină profit. Orice fel câștig.  

Cearta politică dintre Maia Sandu și Andrei Năstase este un pas către o distanțare ulterioară a PAS de PPDA și apropierea de familia politică din care, odinioară, a făcut parte. Cea a liberal democraților moldoveni. Doar în acest mod PAS poate accede în PPE. Acolo unde-i este locul.

LUDOVIC ORBAN ȘI CEI DOI PLĂMÂNI AI LUI ROȘCA

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a organizat duminică, 24 septembrie, trei mitinguri în sprijinul inițiativelor președintelui Igor Dodon.  Manifestațiile au avut loc în trei orașe moldovene: Bălți, Anenii Noi și Cahul. Simpatizanții, puțini la număr, au aprobat rezoluția PSRM prin care se anunță că socialiștii moldoveni lansează o campanie națională de colectare a semnăturilor necesare declanșării unui referendum pentru atribuirea președintelui moldovean puteri executive, deci instaurarea republicii prezidenţiale. De aici.

Anterior, Preşedintele Partidului Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase şi liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu au anunțat că, la 1 octombrie, vor organiza încă un protest împotriva adoptării noului Cod Electoral. Pe 17 septembrie, cei doi lideri ai opoziției extraparlamentare au organizat o demonstrație de protest la care au participat circa o mie de personae. Pentru organizarea ei, cei doi politicieni moldoveni au avut la dispoziție toată vara. De aici.

Constat că manifestările de protest la adresa guvernării Filip au avut loc înaintea ori după discursul premierului moldovean de la tribuna Adunării Generale a ONU, unde a cerut delegaţiilor statelor participante să susţină solicitarea Republicii Moldova pentru introducerea pe agenda noii sesiunii unui punct care vizează retragerea forţelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.

Analiza celor două manifestări, din 17 septembrie și din 24 septembrie, demonstrează că ambele proteste au fost împotriva actualei guvernări. Liderul PAS, Maia Sandu s-a lăsat antrenat într-un conflict care nu reprezintă agenda și problemele populației. O agendă care i-a fost sugerată/impusă de Andrei Năstase și finanțatorii formațiunii politice pe care o conduce acesta. Un scenariu al cărui finalitate ar fi debarcarea guvernului Filip. Un sfârșit dorit și de socialiștii moldoveni. 

Ultima întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu premierul Pavel Filip a demonstrat că, atât Cotroceniul, cât și Palatul Victoria, au  certitudinea continuării proceselor de reforme inițiate de cabinetul Filip. Președintele României a spus, cu subiect și predicat că, Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Președintele român l-a felicitat pe premierul moldovean și s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat Moldovei. De aici.

Aflat recent la Chișinău, președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat că în capitala moldoveană se simt mai multe derapaje de la normele democratice. Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România a asigurat că se va implica activ în politica de la Chişinău, el consideră ca potenţiali parteneri pe liderii PAS, PPDA, PLDM. De aici.

Opoziția liberală din România vorbește pe aceeiași voce critică cu cea a opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. Declarațiile făcute de liderul liberalilor români la Chișinău intră în contradicție cu felicitările adresate de președintele Iohannis lui Pavel Filip.  Ce ar trebui să înțelegem din asta? Că președintele Iohannis, când l-a felicitat pe premierul Filip, nu a ținut cont de opiniile președintelui PNL, Ludovic Orban? Ori că, președintele român, de formațiune liberală, a încetat să mai fie partizanul PNL? Nici una, nici alta. Explicația ține de activitatea de partid al noului președinte al PNL, Ludovic Orban. Ales în iunie 2017, Orban se află în această funcție doar trei luni, așa că el trebuia să se manifeste cumva. 

A ales să vină în Republica Moldova. Este prima dată când liderii liberalismului românesc se manifestă mai clar în chestiuni care țin de fenomenul politic care are loc la Chișinău - fieful lui Traian Băsescu. Ludovic Orban a explicitat foarte clar acest interes electoral: “Voi fi extrem de prezent în Chişinău şi în toate localităţile din Republica Moldova acolo unde există prezent Partidul Naţional Liberal, mă voi implica în acţiunile Partidului Naţional Liberal de aici din Moldova. Aici avem o organizaţie puternică, cu rezultate remarcabile în alegerile prezidenţiale pentru preşedintele Iohannis, unde am obţinut un scor foarte important, şi pentru mine este foarte important ceea ce se întâmplă în Republica Modova”. 

Ludovic Orban s-a manifestat exemplar - este primul președinte liberal care vine într-o vizită de lucru – pe linie de partid – în Republica Moldova. L-a adus aici rezultatul bun obținut la alegerile prezidențiale din România, când un număr mare de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova au votat pentru Klaus Iohannis. Sunt sigur că a fost vorba și de cele întâmplate în PLDM, formațiune politică cu care liberalii români sunt parteneri, dar și în curtea liberalilor moldoveni conduși de Mihai Ghimpu. (Cu care Orban a avut o întâlnire neoficială.) 

Vizita lui Ludovic Orban la Chișinău este una istorică pentru liberalii români, atât din România, cât și din Republica Moldova. Președintele PNL speră ca, prin intermediul PAS și PPDA, să fure aura pe care o deține Traian Băsescu în Republica Moldova. Să nu uităm că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea Populară a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. 

Îmi pare rău că, la întîlnirea oficială avută cu Maia Sandu și Andrei Năstase, politicianul român nu a întrebat care ar fi partidul cu care cei doi ar fi dispuși să facă alianță pentru formarea unei majorități parlamentare? Cu Partidul Socialiștilor ori cu Partidul Democrat din Moldova? La o atare întrebare Maia Sandu i-ar fi raspuns lui Orban cât se poate de clar – nu va intra în alianță cu socialiștii. Andrei Năstase s-ar fi eschivat de la răspuns.  

Prezența președintelui PNL la Chișinău ține mai mult de construirea unui câmp electoral favorabil lui Klaus Iohannis. Doar că, noul președinte de partid, riscă să calce pe grebla pe care au mai călcat odată politicienii români, atunci când, investind în PPCD-ul lui Iurie Roșca, au constatat nedumeriți, că are doi plămâni, unul românesc și altul rusesc.