luni, 2 octombrie 2017

CÂT DE ANTIROMÂN E PREȘEDINTELE DODON



Ultimele evenimente de pe scena relațiilor moldo-române mă fac să cred că factorul politic românesc încearcă să construiască de pe acum viitoarele alianțe post-electorale din Parlamentul de la Chișinău.


Republica Moldova a primit, fără condiționări de ordin politic, ultima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de statul român. De aici.


Președintele Parlamentului Andrian Candu a adus scuze României pentru declarațiile tăioase ale președintelui Igor Dodon din ultima perioadă. De aici.


Președintele Igor Dodon s-a referit la scuzele prezentate de președintele Parlamentului moldovean oficialilor români și a notat pe Facebook că „nu am fost și nu voi fi antiromân, dar voi condamna unionismul și voi pleda pentru protejarea statalității Republicii Moldova. Cât privește relațiile cu România, noi suntem două popoare înrudite, dar fiecare cu istoria și țara sa”. De aici


Președintele Klaus Iohannis a spus joi, 28 septembrie, la întrevederea cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, că este mulțumit de modul în care Cabinetul Filip își face treaba. “De aceea am agreat acordarea ultimei tranșe a împrumutului. Singurul lucru care ne interesează este ca Moldova să fie bine. Puteți să contați în continuare pe noi. Moldova e foarte aproape de sufletul meu. Sunt un prieten al Moldovei și o văd orientată spre Vest”, a spus Klaus Iohannis. De aici.


Pe 7 și 8 octombrie, Traian Băsescu va avea întâlniri cu cetățenii moldoveni din Soroca și Ialoveni. De aici.


Vineri, 29 septembrie, Ludovic Orban a primit-o la București pe Maia Sandu. Fără Andrei Năstase. Președintele PNL a spus că susține demersul PAS de a adera la Partidul Popular European. De aici.



Toate aceste evenimente au o legătură subtilă între ele. Conexiuni care vor determina prezența formațiunilor politice din Republica Moldova în viitorul Parlament. Numitorul comun îl reprezintă apartenența a mai multor actori, din România sau Republica Moldova, la Partidul Popular European.


Sociologul și consultantul politic român, Cristian Andrei, afirma că, succesul turneului extern al președintelui Iohannis a făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui este bazata pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.



Prezența președintelui PNL, Ludovic Orban, la Chișinău a ținut de de strategia de construire, între Prut și Nistru, unui câmp electoral favorabil pentru viitoarea campanie prezidențială a lui Klaus Iohannis. De aici și bunăvoința lui Iohnnis pentru cetățenii Republicii Moldova:  "Nu cred că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus președintele României. Colaborarea președintelui PNL, Ludovic Orban, cu președintele PAS, Maia Sandu, care a fost primită pe Aleea Modrogan (sediul PNL) este una explicită. Nu a fost spus nici un cuvânt despre Andrei Năstase și echipa lui politică. De aici.



Președintele Iohannis își construiește în Republica Moldova o strategie electorală pe termen mediu; o face pentru că vrea să câștige alegerile prezidențiale din 2019 și cu ajutorul cetățenilor români care au domiciliul între Prut și Nistru.



O strategie electorală construiește în Republica Moldova și Traian Băsescu. Președintele de onoare al PUN  știe că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea Populară, din care face parte, a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. Prezența lui Băsescu în fruntea acestei formațiuni politice dă o șansă în plus unioniștilor moldoveni.



Bunăvoința președintelui Iohannis față de Cabinetul Filip, căruia nu i-a înaintat nici o condiționare pentru acordarea celei de a treia tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro, ține și de interesul național al României, cel de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Dar, e vorba și de o bunăvoință reciprocă. Nu numai Chișinăul are nevoie de București, și Bucureștiul politic are nevoie de electoratul românesc dintre Prut și Nistru. Este vorba de dispoziția autorităților de la Chișinău pentru ca formațiunile politice românești să își poată desfășura campania electorală și pe teritoriul statului moldovean. Așa cum s-a întâmplat, pentru prima dată, la alegerile parlamentare din  9 decembrie 2012.



Modelarea unei viitoare prezențe a unioniștilor moldoveni în Parlamentul de la Chișinău, prin intermediul Traian Băsescu și echipa PUN, se face de pe acum. Prezența unioniștilor în viitorul legislativ moldovean, poate avea loc prin construirea unui bloc electoral condus de PAS. Iulian Chifu vorbea despre un trio electoral Maia Sandu, Viorel Cibotaru și Andrei Năstase. Ultimele evoluții mă fac să cred că popularii europeni, prin intermediul politicienilor de la București, își doresc construcția unui bloc electoral din care să facă parte echipele politice ale lui Traian Băsescu, Viorel Cibotaru și Maia Sandu. Primii doi, fac parte din echipa PPE. Maia Sandu vrea să ajungă acolo prin intermediul PNL.



Domnul Candu a fost cel care și-a cerut iertare în fața oficialilor români pentru declarațiile făcute de președintele Dodon. În schimb, președintele Dodon a scris, negru pe alb, că nu a fost și nu va fi antiromân. Vom vedea cât de antiromân este președintele Dodon atunci când va promulga, sau nu, legea cu privire la interconectarea energetică dintre România și Republica Moldova. Lege la care, cu calm, lucrează cabinetul Filip. Atunci vom măsura, în metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, vectorul european al Republicii Moldova. 
Mi-aș dori să îl văd pe președintele Dodon la lansarea definitivă a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și a proiectelor de interconectare a sistemului electro-energetic al Moldovei cu cel al României. Proiecte cruciale la care, pe timpuri, când ocupa funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon a contribuit. Cine ar avea ceva împotrivă? Probabil, doar Putin.

Un comentariu: