BANII AU FOST ANUNȚAȚI. PROTESTELE LA FEL

Parlamentul European a aprobat pe 4 iulie, acordarea unui ajutor macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu 575 de voturi pentru, 76 împotrivă şi 46 de abţineri. Europarlamentarii care au dezbătut acest subiect au condiţionat acordarea asistenţei financiare de implementarea reformelor şi de respectarea strictă a condiţiilor impuse.

Zilele trecute, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, a anunțat proteste masive pentru ziua în care proiectul de lege privind modificarea sistemului electoral va fi propus spre votare în cea de-a doua lectură. Andrei Năstase, a spus, cu subiect și predicat, că opoziția va recurge “la alte mijloace”, iar protestele pașnice „nu vor mai fi cu putință”. De aici.

Reuniunea interministerială a Parteneriatului Estic de la Chișinău i-a oferit posibilitatea primului ministru moldovean, Pavel Filip, să se întâlnească cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate. Premierul moldovean l-a anunțat pe oficialul europeană că semnalele primite de la oficialii europeni au fost luate incluse în cea de a doua Foaie de parcurs pentru acțiunile Cabinetului de Miniștrii. De aici.

În replică, Johannes Hahn i-a declarat șefului guvernului moldovean că Uniunea Europeană va susţine în continuare parcursul european al Republicii Moldova şi l-a încurajat să continue implementarea reformelor. De aici.

Documentul la care face trimitere premierul Filip a fost aprobat anterior în cadrul Consiliului Coaliției majoritare din legislativul moldovean și conține măsuri de reformă în opt domenii cheie: reforma Administrației Publice, acțiuni de îmbunătățire a sistemului de justiție și de combaterea corupției, consolidarea drepturilor și libertăți fundamentale, buna guvernanță în sectorul financiar-bancar, îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri, măsuri în agricultură și pentru siguranța alimentelor, reforme în domeniul educației, culturii și științei și programe sociale.

Devine cât se poate de clar că, cele 100 de milioane de euro, ajutorul financiar aprobat de Parlamentul European pentru Republica Moldova, reprezintă un sprijin financiar care îi permite Chișinăului oficial să păstreze direcția sa occidentală și să facă reformele necesare europenizării Moldovei.

Atenție: noua foaie de parcurs a Cabinetului de Miniștrii vine după realizarea și implementarea celei dintâi, pe care premierul Filip a primit-o, în ianuarie 2016, de la fostul premier al României, Dacian Cioloș. Executarea ei a dus la obținerea de către statul moldovean a împrumutului românesc în valoare de 150 de milioane de euro. Amintesc că, în ianuarie 2016, Dacian Cioloș a înaintat guvernului Filip o listă de măsuri pe care guvernul Republicii Moldova trebuia să le execute  înainte de a primi de la București prima tranșă din banii  împrumutați. De aici.

Într-un comentariu video pe Facebook, europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu afirmă că ajutorul financiar acordat Moldovei de către Uniunea Europeană include condiții care se referă “la respectarea mecanismelor democratice efective, la lupta împotriva corupției și păstrarea statul de drept”. De aici.

Nici un observator al vieții politice moldovenești nu a crezut în 2016 că, Guvernul și Parlamentul condus de Partidul Democrat va îndeplini amplul program de reforme convenit cu partenerii externi (din România și nu numai). Realizarea, în termen (până la 31 iulie 2016) și în proporție de 94 la sută, a acestor schimbări i-au permis Cabinetului Filip reluarea cooperării cu FMI și alți parteneri externi, deci recâștigarea încrederii partenerilor străini în Republica Moldova.

Noua Foaie de parcurs, reprezintă măsurile pe care Guvernul și Parlamentul moldovean le vor face până la sfârșitul anului 2017. Aici au fost incluse reformele asumate prin Acordul de Asociere și prin Acordul cu FMI, precondițiile pentru accesarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro din partea UE, dar și măsuri și programe promovate de actuala guvernare.

Subliniez, un element important al procesului de monitorizare al Uniunii Europene, pentru acordarea ajutorului macro-financiar, îl reprezintă respectarea indicatorilor de democrație ai statului de drept și cei de garantare a drepturilor omului. Opoziția extra-parlamentară, Maia Sandu, Andrei Năstase și simpatizanții are, garantat de Constituția Republicii Moldova, dreptul la întruniri, demonstrații și manifestări de protest. Sunt indicatori de funcționare a democrației între Prut și Nistru. Repet, ei vor fi monitorizați de observatorii locali ai UE.

Știu că, de obicei, de la vorbe la fapte, e o cale destul de lungă. Un lucru nu îl înțeleg – protestele violente, anunțate de către președintele Partidului Demnitate și Adevăr, reprezintă, sau nu, un indicator al funcționării și existenței democrației?

Iminența unor manifestări politice violente îl pune pe primul ministru Filip într-o situație delicată, cea de a face față unei provocări politice care, foarte posibil, să fie folosită de către inamicii apropierii de UE ai Republicii Moldova (Federația Rusă) pentru organizarea unor ample tulburări în societate. Pe fundalul unor reforme nepopulare acest lucru este relativ ușor de organizat. Cum ar trebui să reacționeze autoritățile moldovene atunci când opoziția politică, parlamentară sau nu, anunță organizarea de proteste violente? Conducerea MAI ar trebui, sau nu, să se autosesizeze? Care este experiența democrațiilor occidentale în menținerea sub control a unor atare manifestații? 

Cui oare îi folosește o declarație atât de tare, domnule Andrei Năstase? 

PARTENERIATUL ESTIC ȘI CĂDEREA CORTINEI DE FIER

La Chișinău se desfășoară reuniunea interministerială a Parteneriatului Estic, alături de comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate, Johannes Hahn, sunt prezenți miniștrii de externe ai celor șase state care fac parte din acest Parteneriat, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia și  Azerbaidjan.

Reuniunea interministerială are drept scop stabilirea principalelor linii de discuție care vor fi abordate la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017.  Comisarul European pentru Extindere, Johannes Hahn, a declarat că summitul din luna noiembrie  “va fi o ocazie, (pentru oficialii UE n.a.) de a ne gândi, de a reflecta, cum să mergem mai departe. De a descoperi care sunt perspectivele (Parteneriatului n.a.) pentru anul 2020, dar și după".

Viceministrul de Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a susținut că, oficialii de la Bruxelles ar trebui să ofere o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina, Georgia și Moldova. Cele trei ţări au semnat săptămâna trecută, o declaraţie comună în acest sens, pe care au expediat-o Parlamentului European. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur a declarat că statul moldovean, "va continua să manifeste o atitudine pro activă în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor pe care le oferă Parteneriatul Estic, în primul rând pentru a facilita implementarea Acordului de Asociere". Pe agenda discuțiilor au fost prezente și tematicile care țin de prezența conflictelor înghețate pe teritoriul ţărilor Parteneriatului Estic. Situaţia din Karabahul de Munte a creat tensiuni între oficialii Azerbaidjanului și Armeniei.De aici. 

Întâlnirea de la Chișinău are loc la trei zile după ce, pe 7 iulie,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea transnistreană, și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.De aici.

 

Tensiunile în relația moldo-rusă au apărut cu o zi înainte de întâlnirea din Hamburg a președinților Putin și Trump. Este modul Federației Ruse de a face politică, unul de tipul „unde dai și unde crapă.” Prin faptul că Moscova a cerut Chișinăului și Kievului să nu facă presiuni asupra regiunii transnistrene și Tiraspolului, conducerea Dumei de Stat a Federației Ruse a ridicat mingea la fileul geopolitic pe care îl discuta, la Hamburg, Putin. Un fileu geopolitic delicat, în care strategii de la Kremlin leagă situația din stânga Nistrului de Ucraina și reglementarea conflictului din Donbas. 

Presa occidentală nu a relatat dacă în cadrul întâlnirii Trump-Putin s-a discutat despre Ucraina, ziariștii au scris despre un acord de pace în Siria. În schimb, duminică, 9 iulie, șeful Departamentului de Stat al SUA, Rex Tillerson, aflat la Kiev, a declarat că Rusia trebuie să facă primul pas pentru calmarea situației din estul Ucrainei și să-și retragă materialul militar. 

Organizarea la Chișinău a acestei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Parteneriatului Estic este un prilej în plus pentru oficialii moldoveni de a declara că documentul votat de Duma de Stat nu va putea influența cursul pro-european de Republica Moldova. Comentând această rezoluție a Dumei de Stat, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, declara că „Moldova va continua să își promoveze politica, pe noi nu ne interesează ce face un parlament sau ce face altul este politica internă a țării și vom acționa ca atare”.

  

Modul de a face politică externă al lui Putin, unul în care încearcă să implice Federația Rusă în marile probleme geopolitice ale lumii, este unul al sistemelor de ecuații în care rezolvarea le leagă între ele. Cu siguranță, strategii de la Kremlin își doresc să condiționeze încetarea conflictului din Donbas de rezolvarea problemei transnistrene iar aceasta, probabil, de recunoașterea anexării Crimeei. 

Nu știm la ce înțelegere au căzut Trump și Putin. La întâlnirea de două ore a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă comună, ori de o declarație a celor doi. Deci, întîlnirea nu a fost pregătită. E bine că s-au întâlnit și că, ambii, au folosit mai apoi, cuvinte pozitive despre ea. 

Amintesc că atât Statele Unite cât și Federația Rusă au recunoscut că nivelul relațiilor lor este cel mai jos de la căderea Zidului Berlinului și de la încheierea Războiului Rece. Anunțurile de satisfacție ale celor doi, reprezintă un semn că sau făcut pași spre un dialog care va urma și care va fi mult mai bine pregătit. 

Așa se explică presiunile pe care le fac diplomații ucraineni la adresa Comisiei Europene pentru ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă clară de aderare pentru cele trei state din Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina și Georgia. Tot așa putem explica presiunile făcute de Rusia, pe chestiunea transnistreană. Privind la satisfacția lui Putin, după întâlnirea avută cu Trump, încep să cred în posibilitatea apariției unei noi Cortine de Fier. Tocmai de asta e bine ca oficialii moldoveni să aducă Europa mai repede între Prut și Nistru. Ca să se poată demonstra tuturor că Moldova este europeană iar moldovenii nu și-l doresc pe Putin președinte. 

KLAUS IOHANNIS SPRE UN NOU MANDAT – CE VA FACE CU BASARABIA

Președintele Klaus Iohannis a participat joi, 6 iulie, la Varșovia, la summitul ”Inițiativa celor Trei Mări” (Baltică-Adriatică-Neagră), acolo unde a fost prezent, în calitate de invitat special, și președintele Trump.

La reuniune au participat șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est. „Inițiativa celor Trei Mări” urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului. Anul viitor acest summit va fi organizat la București. De aici.

În cadrul summitului președintele American a declarat că Federația Rusă are un comportament “destabilizator” în regiune și a cerut aliaților din țările NATO să își crească cheltuielile pentru Apărare. Polonia este una dintre puținele țări ex-comuniste care își respectă obligațiile financiare față de NATO. Varșovia este prima capitală din țările de pe flancul estic al NATO vizitată de către Trump. În ziua vizitei lui Trump autoritățile poloneze au anunțat că vor cumpăra rachete Patriot din SUA în sumă de câteva miliarde de dolari.De aici.

Principalul mesaj transmis de Trump în Varșovia a fost că, Statele Unite sprijină inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – și sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de un monopol energetic. Președintele Iohannis a confirmat în mod indirect că soluția gazului lichefiat american, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care susține Nord Stream 2 prin care UE este aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească. De aici.

Constat că pentru a-l avea pe Trump în Varșovia, polonezii au avut de achitat o notă de plată mare: câteva miliarde de dolari pentru rachete Patriot. Președintele Iohannis, la rândul său a promis, în vizita de la Washington, că România va cumpăra armament din SUA în valoare de 6 miliarde. Se pare că, domnul Trump, om de afaceri, vede NATO ca pe un bussines din care nu numai industria militară din Statele Unite ar trebui să câștige și a sugerat că apărarea colectivă costă, nu numai armament, ci și gaz lichefiat american. 

Într-un interviu acordat ziare.com, sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, afirmă că succesul turneului extern al președintelui Iohannis, distanțarea de stilul în care PSD-ul a tranșat criza Grindeanu au făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui este bazata mai degraba pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.

Observația mea este că președintele Iohannis își construiește o strategie pe termen mediu - vrea să câștige alegerile prezidențiale din 2019. Explic. Analiști americani apropiați de serviciile de informații și de armata SUA, ca George Fried­man, au susținut, că Statele Unite ar trebui să sprijine un proiect care ar contracara alianța neformală dintre Rusia și Germania. „Inițiativa celor Trei Mări” este un asemenea proiect, un proiect care deja are sprijinul președintelui american. O inițiativă în care Polonia și România (țări care au cele mai puternice armate și asigură flancul estic al NATO) au rolul principal. Susținerea pe care președintele Iohannis o câștigă la Casa Albă și asumatul rol de mediator între Washington și Berlin vor conta foarte mult în ecuația alegerilor prezidențiale din 2019. Dacă-i reușește să aducă mult așteptatele investiții americane în România, doar o minune l-ar putea face să piardă un nou mandat la Cotroceni. 

Cu siguranță, după celebrarea Marii Uniri, președintele Iohannis va fi obligat să pună în campania electorală elemente ale acestui eveniment. Doar că, pe relația București-Chișinău domnia sa nu a marcat foarte multe puncte, ba chiar a început cu stângul - a refuzat să aprobe împrumutul solicitat de autoritățile moldovene, fiind impus de majoritatea social-democrată să îl accepte, și a efectuat o singură vizită oficială în Republica Moldova. Mai mult, în 2016, Republica Moldova și-a ales un președinte socialist. Un nefiresc eșec și al Cotrocenilor. Probabil, în 2018, anul Marii Uniri, Klaus Iohannis va încerca să revigoreze și temele care țin de Republica Moldova.

Nu știm care vor fi rezultatele primei întâlniri Trump – Putin la Hamburg acolo unde se desfășoară summitul G20. Comentatorii de politică externă afirmă că ea ar putea duce la o retrasare a sferelor de influență și a aliniamentelor pentru un nou război rece. 

Abia în 2018, după rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, vom știi sigur unde va cade Cortina de Fier, pe Prut sau pe Nistru. Dacă președintele Iohannis, în campania electorală, își dorește să spună că a menținut Moldova în Europa, dacă vrea voturile românilor basarabeni (ca în 2014), ar trebui să investească încredere și  comunicare cu Chișinăul oficial. (Nu mă refer la instituția prezidențială, după gafele diplomatice făcute de președintele Dodon nu cred că domnia sa va fi invitat la Cotroceni. Episodul cu harta Moldovei Mari primită de la Putin face parte din aceste erori diplomatice la adresa României.) Altfel, președintele Iohannis are șansa să intre în manualele de istorie ca președintele care a pierdut, din nou, Basarabia.