PROPAGANDA ȘI ANTI-PROPAGANDA LUI LUCINSCHI

Vicepreședintele PLDM, Vadim Pistrinciuc comentează recentele modificări aduse legii audiovizualului și afirmă că această reglementare, „în loc să introducă mecanisme clare pentru securizarea spațiului informațional moldav, legiferează propaganda, creează impedimente pentru filialele tv-urilor românești de la noi și televiziunilor locale. Sub pretextul introducerii "produsului local în prime time" - propaganda doar se va muta cu ora. (…). Aceste modificări în final sunt o simplă și banală șmecherie, ele nu vor limita propaganda, dar vor lovi in libertatea mass media (ce a ramas).” De aici.

Domnul Pistrinciuc ori a fost informat greșit ori logica domniei sale calcă strâmb și prin popușoaie. Introducerea produsului media local în orele de prime time înseamnă exact reducerea accesului propagandei ruse la telespectator. De ce? Pentru că televiziunile moldovene (care retransmit programe tv din Federația Rusă și nu numai ) vor fi obligate, prin lege, să transmită în orele de vârf un produs media autohton. Modificările, despre care vicepreședintele PLDM spune că ar fi “simple și banale șmecherii” îi vor obliga pe proprietarii de licențe de televiziune să ofere locuri de muncă jurnaliștilor moldoveni, operatorilor și regizorilor tv. De ce? Pentru că un produs media autohton costă, iar pentru realizarea lui ai nevoie de oameni calificați!

Ridicatele costuri ale produselor mediatice autohtone sunt cele care au făcut ca, în 2015, Chiril Lucinschi, pe atunci președinte al Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, să se opună votării, în a doua lectură a legii audiovizualului în redacția făcută de deputatul PDM Sergiu Sârbu. Amintesc că fostul deputat Lucinschi era membru al PLDM și proprietar al holdingului Analitic Media Grup, care deținea posturile TV 7 și TNT Bravo. Domnul Lucinschi s-a opus legii care reglementa propaganda datorită prevederilor conținute în ea: obligativitatea realizării produselor media autohtone. Proprietarul Analitic Media Grup a susținut anterior că, datorită costurilor ridicate de producție este dificil să faci televiziune în Republica Moldova. De aici.

Televiziunea necesită mulți bani. Pentru realizarea unui produs media care să atragă telespectatorul este nevoie de foarte mulți bani. Raportul dintre cheltuielile necesare pentru realizarea unui produs propriu și cele pentru retransmiterea unor programe realizate în Federația Rusă (ori în altă parte) este favorabil ultimei opțiuni – este mai rentabil financiar să retransmiți produsul altuia decât să îl faci pe al tău! Acesta este motivul pentru care, în 2015, Chiril Lucinschi a făcut discret lobby pentru ca legea audiovizualului (varianta Sergiu Sârbu) să nu fie votată – obligativitatea realizării unor emisiuni de televiziune autohtone impune proprietarilor cheltuieli. Nu m-aș mira dacă în timp se va afla că domnul Chiril Lucinschi făcea acest lobby în numele a mai multor proprietari de licențe de televiziune.

Niciodată proprietarul Analitic Media Grup, Chiril Lucinschi, nu a fost darnic cu jurnaliștii. În decembrie 2016, presa moldoveană relata despre faptul că salariații Analitic Media Grup aveau mai multe luni rămase fără salariu.  De aici.

În același timp, anchete jurnalistice stabileau faptul că Analitic Media Grup ar fi primit de la Veaceslav Platon 440.100 USD, echivalentul a 8,84 milioane de lei. Banii au fost transferați prin scheme offshore. De aici.

Milioanele lui Platon au fost folosite pentru realizarea unor emisiuni ca „Interpol”, „Candidat”, „Politica”  moderate de Natalia Morari și a emisiunii „Dom Președinte”, prezentată de Igor Boțan. Toate aceste emisiuni au conținut elemente de propagandă. 

Raportul prezentat de către API este corect – da, în Moldova există propagandă. (Natalia Morari este proprietara unui restaurant care tot propaganda se numește de gustibus, non disputandum.) Dar sunt ferm convins că, odată aplicată, legea audiovizualului va reduce din efectele acestei zombificări televizate.

Așa că, logica domniei voastre, domnule Pistrinciuc, este greșită. Modificările recente aduse legii audiovizualului nu vor lovi în libertatea de expresie ci îi vor obliga pe proprietarii instituțiilor audiovizualului din Republica Moldova să ofere locuri de muncă jurnaliștilor, operatorilor și regizorilor tv. Exact ceea ce Chiril Lucinschi nu ar fi dorit să se întâmple! 

FOTO

Proprietara restaurantului Propaganda, Natalia Morari, alături de proprietarul Analitic Media Grup, Chiril Lucinschi (fost deputat PLDM, fost proprietar al TV 7, fost președinte al Comisiei parlamentare  pentru mass media)

MAIA NU E ALBA CA ZĂPADA IAR DRACII NU SUNT ATÂT DE NEGRI

Zilele trecute Fondul Monetar Internațional a luat decizia de a aloca Republicii Moldova o nouă tranșă a creditului în valoare de 15,7 milioane de DST (drepturi speciale de tragere), echivalente aproximativ cu 21,5 milioane de dolari. Accesul statului moldovean la aceste mijloace financiare a fost posibil după ce o delegație a FMI a efectuat, pe 28 aprilie, o primă examinare a Programului de reforme economice implementat de Guvernul Filip. Delegația FMI a anunțat că programul de reforme este în curs de realizare, că se înregistrează o creștere economică și că autoritățile moldovene aplică o gestiune economică corectă. De aici.

Ce înseamnă eliberarea noii tranșe financiare pentru Republica Moldova? Că este rezultatul unei evaluări pozitive a situației politico/economice și că, după procesele de stabilizare de anul trecut, statul moldovean și-a revenit, gestionează corect resursele financiare și are șanse pentru o creștere economică reală. Cuvântul cheie în evaluarea făcută de experții financiari străini este „corectitudine” – adică există suficientă încredere că banii nu vor mai fi sifonați, așa cum s-a întâmplat în timpul guvernării liberal-democrate.

Într-un text recent, domnul Iulian Chifu nota că războiul liderilor opoziției extraparlamentare împotriva președintelui  democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc,  le-a întunecat mințile : Andrei Năstase, Maia Sandu și Renato Usatâi ignoră realizările autorităților în procesul de stopare a spălării a 22 miliarde de dolari și nu vor să observe relațiile pe care Guvernul Filip le construiește cu instituţiile occidentale. De aici.

Marea majoritate a liderilor opoziției extraparlamentare din Republica Moldova s-au aflat în siajul guvernelor conduse de către PLDM: doamna Maia Sandu a fost instalată de către Vladimir Filat în funcția de ministru al Educației, domnul Usatâi a fost consilierul domnului Filat, iar domnul Andrei Năstase și-a organizat manifestările din anul 2015 cu concursul președintelui libera-democrat. Credeți oare că acești lideri politici pot accepta gândul că au fost martorii conștienți sau nu, ai sifonării resursele financiare externe acordate celor trei guverne ale AIE?

În august 2016, doamna Maia Sandu afirma pentru publicația Evenimentul Zilei de la Chișinău că, „ un program cu autoritățile moldovene va fi posibil doar în condițiile în care vor fi îndeplinite o serie de condiții preliminare. Banii vor veni doar după ce vor exista suficiente asigurări că furturile din sistemul bancar nu vor mai fi posibile, la fel ca și spălările enorme de bani ”. De aici.

 

La distanța unui an de la afirmațiile făcute de candidatul dreptei politice moldovene la alegerile prezidențiale pot afirma că, în principiu, logica doamnei Sandu a fost una sănătoasă: da, banii trebuie contabilizați corect și cinstit! Doar că, momentul ales pentru a-și expune aceste gânduri a fost unul prost! A fost o abordare extrem de cinică, care a plecat de la principiul  „cu cît e mai rău cu atît e mai bine”. Motiv pentru a constata că, în politica moldavă, “îngerii” nu sunt imaculați. 

Dacă FMI a debursat banii destinați Republicii Moldova, ei nu mai pot fi furați! Rezultă că, cei care sunt demonizați în presa aflată în siajul opoziției extraparlamentare – echipa Partidului Democrat din Moldova condusă de Vlad Plahotniuc - sunt cei care au făcut posibil acest lucru. Adică Maia Sandu nu e Alba ca Zăpada, iar dracii nu sunt atât de negri.

ORGANIZAȚIILE DE MEDIA ȘI FESUL INTERESELOR POLITICE

În perioada 27 martie-26 aprilie, Asociația Presei Independente a monitorizat conținutul a cinci posturi de televiziune din Federația Rusă retransmise în Republica Moldova de radiodifuzori locali. Experții au analizat cum reflectă mediile rusești subiectele ce se referă la situația internă din Ucraina, relațiile Federației Ruse cu Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii precum și conținuturile care promovează interesele geopolitice ale Federației Ruse, conflictele regionale și internaționale.

Potrivit raportului canalele de televiziune rusești Pervîi Kanal, REN TV, RTR, NTV, STS, care sunt retransmise și în spațiul audiovizual din Republica Moldova, transmit mesaje distorsionate și manipulează telespectatorii  prin propagarea informațiilor false. Directorul API, domnul Petru Macovei, consideră că, pentru combaterea propagandei ruse, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, instituție care reglementează activitatea difuzorilor radio/tv, ar trebui să pedepsească ori să interzică aceste emisiunile care fac propagandă. De aici.

Punctul de vedere al domnului Macovei este unul corect. Da, în spațiul audiovizual dintre Prut și Nistru, propaganda rusă ar trebui interzisă. Factorii de decizie în audiovizualul moldav sunt de acord cu acest punct de vedere. Factorul politic, la rândul lui, consideră că, în limita legală, ar trebui luate măsuri de reglementare a acestui fenomen. Pentru realizarea acestei reglementări, în urmă cu un an ( în 2016) a propus schimbarea legislației audiovizualului și introducerea unor sancțiuni posturilor de televiziune care încalcă legea.

În acest scop, în vara anului 2016, la propunerea deputaților Partidului Democrat, Parlamentul Republicii Moldova a votat, în prima lectură, un proiect de lege în care era specificată interdicția retransmiterii emisiunilor informative și analitice produse în țările care nu sunt membre ale Convenției pentru televiziunea transfrontalieră – printre aceste state se numără și Federația Rusă. Potrivit acestei inițiative legislative, în noua formulă a legii audiovizualului era stabilită obligativitatea instituțiilor audiovizuale de a difuza zilnic cel puțin opt ore de produs autohton, inclusiv șase ore în timpul de maximă audiență. Dar aceste amendamente au fost criticate de către experții media moldoveni, inclusiv de către domnul Petru Macovei. De aici.

În iulie 2016 domnia sa considera că propunerea  Partidului Democrat din Moldova, de a înceta retransmisia emisiunilor analitice și informative rusești,  ar însemna falimentarea multor radiodifuzori, care nu își permit să producă emisiuni autohtone atât cât să umple spațiul de emisie. Domnul Macovei sugera în public că asta ar însemna încălcarea libertății de expresie. „Sigur că produsul autohton trebuie să fie protejat, și el este într-o anumită măsură protejat de către actuala redacție a Codului Audiovizualului. Poate chiar aș fi de acord și cu prevederile propuse de către Sîrbu, atâta doar că sunt convins că trebuie să existe o perioadă de timp în care radiodifuzorii se vor putea adapta la noile prevederi. Cred că ar trebui să fie o anumită perioadă de grație”, afirma directorul API. De aici.

La sugestiile asociațiilor de media, legislatorii au optat pentru amendamente mai laxe aduse legislației audiovizualului. 

La distanță de un an, constat că ideile domnului Macovei, din 2016, în care afirma că amendamentele propuse de deputatul Sergiu Sârbu, de interzicere a emisiunilor produse în Federația Rusă, ar pune cătușe libertății de exprimare, intră în contradicție cu ideile pe care le exprimă în prezent, prin care cere interzicerea emisiunilor retransmise de posturile de televiziune ruse. 

Nu îl bănui de nesinceritate pe domnul Macovei. Sunt convins că directorul Asociației Presei Independente cunoaște faptul că Republica Moldova este victima unui război hibrid din partea Federației Ruse. Mai știu însă că, între Prut și Nistru, interesul poartă fesul. Probabil, în 2016, ca și în 2017, domnia sa  urmărește interesul organizației pe care o reprezintă, acela de livrare al produsului pe care îl doresc finanțatorii externi ai API și câștigarea unor noi proiecte. Amintesc că Asociația Presei Independente este un ONG care funcționează în baza proiectelor și donațiilor externe contractate. 

După ce anul trecut interesul și-a purtat fesul, în prezent culegem rezultatele. Culmea îndrăznelii, tot acești experți media, care anul trecut militau pentru libertatea de expresie (fie ea propagandă ori nu), anul acesta strigă în gura mare, că Moldova este în pericol. Am observat că, uneori, fesul purtat de ONG-urile de media poartă un interes politic pronunțat. Alteori, acest fes poartă interesul unor finanțatori externi, care intră în coleziune cu cel al preocupărilor statului. Dacă, în anul 2016, experții media moldoveni, conduși de domnul Macovei, nu erau împotriva legii audiovizualului propuse de domnul Sârbu, am fi avut un spațiu audiovizual cu mult mai puțină propagandă rusă. 

Poate unii ar trebui să renunțe la interes. Ori la fes?