PREȘEDINTELE SOCIALIST TREBUIE OPRIT

Prima conferință de presă a președintelui Igor Dodon a fost transmisă în direct de mai multe instituții media, inclusiv la televiziunea publică moldovenească. Domnul Dodon a declarat că vrea dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv domnia sa a spus că va organiza un referendum pentru modificarea Constituției în care să fie incluse aceste puteri. Pentru a provoca criza guvernamentală, președintele moldovean a spus că va intra în grevă prezidențială, adică nu va respecta decizia Curții Constituționale care îl obligă să accepte candidaturile guvernamentale propuse de primul ministru. Domnul Dodon a spus că va cere cetățenilor moldoveni să iasă în stradă, iar la aceste proteste va participa.

Atenție, președintele Republicii Moldova amenință că este gata să participe la manifestații stradale. Ciudată schimbare de atitudine! Dacă înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, domnia sa afirma că își dorește să fie președintele tuturor moldovenilor, observ, cu tristețe, că afirmațiile pe care le face în ultima vreme, nu vin să-i unească pe moldoveni, ci dimpotrivă, provoacă disensiuni în societate. Domnul Dodon demonstrează că nu este președintele tuturor cetățenilor moldoveni, domnia sa se transformă în președintele socialiștilor. 

Într-un editorial pentru deschide.md, domnul Iulian Chifu îi atrăgea atenția președintelui moldovean că, modificarea Constituției Republicii Moldova nu se aplică președintelui în exercițiu. Este vorba de principiul ne-retroactivității legii. De aici.

 

Cu siguranță, experții în drept  constituțional îi vor spune domnului Dodon același lucru. Dacă modificările Constituției nu se aplică președintelui actual al Moldovei, care este motivul pentru care domnul Dodon face acest spectacol politic? De ce președintele, în loc să-i unească pe moldoveni, toarnă gaz pe focul disensiunilor? De dragul lui Putin? De dragul lui Usatâi? De dragul simpatizanților socialiști?  

De ce domnul Dodon toarnă gaz pe foc? Președintele moldovean a spus cu subiect și predicat: „Mai curând voi accepta să merg la referendum, să supun acțiunile mele și ale guvernării judecății poporului, decât să mă supun presiunei actualei majorități parlamentare și acoliților lor. Sunt sigur că cetățenii vor fi de partea mea. Și, în general, le recomand guvernanților să nu se joace cu voința poporului”.

Domnia sa a aruncat mănușa confruntării politice spre Parlament. Comentatorul politic moldovean, Roman Mihăeș, afirmă că președintele moldovean nu se teme de aceste confruntări deoarece ar avea garanții din Kremlin și că partidele conduse de Cibotaru, Năstase, Usatâi, și Maia Sandu îl vor susține. De aici.

Cu siguranță, la Kremlin, domnul Dodon a discutat și chestiuni care nu au fost prezentate public. Declarația făcută în prezența președintelui rus, că va cere anularea Acordului de asociere a R.Moldova cu UE, dacă va obține majoritatea în Parlament, în mod logic, presupune declanșarea alegerilor parlamentare. Liderii opoziției parlamentare și extraparlamentare, Viorel Cibotaru, Andrei Năstase, Renato Usatâi și Maia Sandu au declarat de mai multe ori că își doresc alegeri anticipate. Domniile lor speră să ajungă deputați.  

Locatarul președinției moldave toarnă gaz pe foc doar pentru a declanșa  alegeri anticipate? Ori poate vrea, ca pe fundalul manifestărilor de stradă, să dea foc întregii Moldove? Președintele Dodon are dreptul să facă declarații politice, amintesc însă că, potrivit articolului 77, aliniatul 2, din Constituția Republicii Moldova, președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a statului moldovean. Atenție, al Unității Moldovei. Deci, președintele este obligat să fie și președintele celor care nu l-au votat.

După declarațiile făcute de domnul Dodon la Moscova, reprezentanții coaliției majoritare au declarat deja că promisiunile referitoare la anularea Acordului de Asociere cu UE sunt doar declarative și nu pot fi realizate.

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc a afirmat că demersurile pe care le face Dodon nu au șanse de reușită și că modalitățile de declanșare a alegerilor anticipate sunt clar prevăzute în Constituție. Potrivit domniei sale, încercările lui Dodon de a modifica legea fundamentală în interes propriu sau în interesul socialiștilor se vor solda cu un eșec categoric.

De la declarații, urmează faptele.Mănușa aruncată de președintele statului moldovean va fi ridicată. Vom fi martorii unui răspuns al Parlamentului moldovean adresat Președinției. Sunt sigur că în prima ședință în plen a legislativului toate aceste declarații vor fi supuse unei lungi și amănunțite dezbateri. Nu cred că deputații coaliției majoritare se vor mulțumi doar la adoptarea unei declarații în care să se pronunțe pentru continuarea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană și de reafirmare a direcției de politică externă a statului moldovean. 

Partidul Democrat din Moldova, garantul Acordului de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană trebuie să îl oprească pe președinte în încercarea lui de a da foc Moldovei. Inițiativa de inițiere a procedurii de suspendare a președintelui prinde mai mult contur.

Și dacă parlamentarii moldoveni vor ajunge la acest consens? 

IOHANNIS PREȘEDINTE CETĂȚEAN SAU PREȘEDINTE JUCĂTOR ?

Președintele României s-a aflat în fruntea protestelor care au avut loc la București împotriva guvernului PSD. Mai bine de 20.000 de oameni s-au strâns, duminică 22 ianuarie, în Piaţa Universităţii din București pentru a protesta faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală al României. Manifestanții au mers în marş din Piaţa Universităţii până la sediul Guvernului. Ulterior, au pichetat sediul Partidului Social Democrat, câștigătorul alegerilor parlamentare din 2016. În timpul desfășurării protestului, circulaţia rutieră pe Bulevardul Kiseleff a fost blocată. Jandarmeria municipiului București a precizat, pentru MEDIAFAX, că protestul nu a fost declarat conform prevederilor legale, el fiind organizat pe reţelele de socializare. Potrivit legislației române, astfel de acţiuni se anunţă autorităților locale  cu trei zile înainte de a avea loc.

Prezent în Piaţa Universităţii, președintele Klaus Iohannis a spus că Guvernul României este un grup de penali. ''O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia, să slăbească statul de drept, ori aşa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislaţia ca zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile'', a spus Iohannis.

Întors din SUA, unde a participat la instalarea președintelui american Donald Trump, preşedintele social democraților români, Liviu Dragnea, a afirmat că la sosirea lui în România l-a găsit pe preşedintele Klaus Iohannis ''în fruntea unei noi mineriade, o manifestaţie neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituţionale şi împotriva votului popular din 11 decembrie''. 

Protestele au început după ce Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică două ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea, cealaltă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Ordonanţa privind graţierea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere.

Gânduri de la Chișinău

Prezența unei înalte autorități a statului român la o manifestație publică unde se exprimă un dezacord față de intențiile de acțiune ale unei alte înalte autorități a statului - Guvernul - arată că președintele susține această nemulțumire. Dar acest dezacord este doar al unei părți a populației. Celalată parte, care a votat cu social democrații, susține ordonanța de urgență. Desigur, șefului statului român este în drept să își exprime nemulțumirea față de acțiunile Cabinetului Grindeanu. A făcut asta în ședința de guvern la care a participat, putea să o facă, așa cum se practică de obice, și în Parlamentul României. Apariția domniei sale în stradă, alături de cei care contestă puterea din România este un semnal prost. Un semnal care are darul de a întări percepția că statul român se confruntă cu o dualitate de putere.

Cine are dreptate, Palatul Cotroceni ori Palatul Victoria?  

Președintele Iohannis s-a alăturat manifestanților pe care i-a încurajat să lupte împotriva „găștii de penali”. Domnia sa a uitat ce scrie în Constituția României și a ieșit la bătaie în drumul mare. Le-a arătat protestatarilor direcția și i-a chemat după el: către guvern, către sediul PSD. 
Se știe, președintele român nu moare de dorul liderilor PSD. S-a văzut asta atunci când a interzis accesul adversarilor lui politici la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, când a respins o primă candidatură a coaliției PSD/ALDE la funcția de prim ministru sau atunci când a dat lumină verde celui de-al doilea premier printr-un SMS format din trei cuvinte. E stilul domniei sale de a conduce România. Doar că șeful statului român, dacă e președintele tuturor românilor, trebuie să respecte voința populară, deci și a celor care au făcut ca PSD-ul să câștige alegerile parlamentare din 2016. Regulile jocului politic românesc ne spun că actuala majoritate parlamentară are pâinea și cuțitul în mână. 

Iohannis a încălcat regulile de joc

Jandarmeria afirmă că protestul a fost ilegal. Ce s-ar fi întâmplat dacă jandarmii s-ar fi apucat să îl oprească ori să-l fugărească pe preşedinte? Serviciul de Pază și Protecție, care asigură protecția înalților demnitari ai statului român, s-ar fi luat la bătaie cu reprezentații celor care apără păstrarea ordinii publice? Probabil, Jandarmeria Română nu a dispersat mitingul ilegal din simplul motiv că a știut despre venirea lui Iohannis acolo. Sunt sigur că a existat o comunicare între SPP și cei de la Ministerul de Interne al României. O întrebare se impune - ce a căutat șeful statului român la această manifestare neautorizată, încurajând încălcarea legi? Încearcă domnia sa, ca și președintele moldovean Igor Dodon în Moldova, să intre în coleziune cu Parlamentul României? Nu exclud această posibilitate, o asemenea confruntare, pentru alegerile prezidențiale din 2018, i-ar aduce probabil ceva simpatii.

Semnale proaste către exterior

Executivul român are tot dreptul să emită ordonanțe de urgență. În același timp, în Constituția României e scris, negru pe alb, că amnistia și grațierile colective se fac prin lege organică - PSD/ALDE dețin o lejeră majoritate pentru a face acest lucru. Cât despre modificarea Codului Penal, înclin să dau dreptate vocilor care spun că modificarea codurilor penale e necesară dar se mai putea nițel aștepta. 

Coborârea în stradă a președintelui Iohannis este o provocare la adresa majorității PSD/ALDE. Președintele nu a ales calea medierilor instituționale, ci pe cea a confruntărilor. Gestul nu va trece fără a atrage după sine o sancționare politică din partea majorității. Observ că între timp președintele a preluat inițiativa și a anunțat că va iniția procedurile pentru un referendum pe tema celor două ordonanțe de urgență. 
Devine limpede că energia politicienilor români va fi îndreptată spre o bătălie politică care, dusă la extrem, ar putea ruina statul. Nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru acum, în momentul în care prioritățile României țin de repoziţionarea în interiorul UE, ca urmare a Brexit-ului, şi adaptarea statului român la noile realităţi ale NATO. Momentul ales de Cotroceni pentru încordarea mușchilor politici în fața celor de la Palatul Victoria, pică rău. În loc ca instituțiile statului român să se concentreze la prioritățile care țin de interesul național al României, energiile se irosesc în dăunătoare lupte intestinale. Mesajul recepționat în plan extern este în defavoarea statului român : percepția este că la București puterea nu se transmite în mod civilizat. Arată ca naiba: o Românie încă balcanică.

ZECE MOȚIUNI DE CENZURĂ ȘI INTERESUL NAȚIONAL AL MOLDOVEI

Premierul Filip, în raportul său la un an de la învestirea Guvernului, a menționat denumirea melodiei interpretate Carla's Dreams, „Ne bucurăm în ciuda lor”, primul ministru moldovean i-a avut în vedere pe cei, nu puțini, care au încercat să împiedice buna desfășurare a planurilor Executivului. Pe parcursul anului 2016, Cabinetul Filip a făcut față la zece moțiuni de cenzură. Probabil acesta a fost motivul pentru care domnia sa a declarat că, “2016 a fost un an dificil pentru Republica Moldova, însă un an în care Guvernul a reuşit să recapete credibilitatea partenerilor externi şi să reaprindă speranţa în mai bine”. Primul ministru are dreptate.

Pavel Filip a recunoscut că a preluat administrarea Republicii Moldova într-un moment de profundă criză politică, economică și socială – la sfârșitul anului 2015, statul moldav risca să intre în incapacitate de plată a pensiilor și salariilor. Era rezultatul faptului că, în 2015, Moldova a schimbat cinci prim-miniștri, iar asta a făcut posibilă apariția unei crize sistemice. Soluția depășirii acestei crize a fost oferită de către Partidul Democrat din Moldova care, la finalul lui 2015, a reușit să câștige competiția cu liberal democrații conduși de Valeriu Streleț și să coalizeze în jur o nouă coaliție pro-europeană. Coordonatorul acestei Coaliții, actualul lider al Partidului Democrat, a avut un rol important în coagularea acestei majorității parlamentare. Ar fi fost firesc ca, atunci când, mulțimea adunată în scuarul Teatrului de Operă și Balet, l-a propus pentru funcția de prim-ministru, președintele Nicolae Timofti să fi acceptat dorința populară. Nu a fost să fie. La sfârșit de mandat, domnul Timofti a recunoscut că, în ianuarie 2016, a greșit. De aici.

Numirea lui Pavel Filip în funcția de prim ministru s-a dovedit a fi o alegere bună. După un an de activitate, analiștii politici moldoveni afirmă că Filip s-a dovedit a fi un foarte bun manager de criză. De aici.

 

Schimbările care i-au reușit premierului Filip au dus la deblocarea finanțării unor proiecte mari – pentru anul 2016, suma acestor finanțări externe s-a ridicat la aproximativ 500 milioane de euro. Pentru 2017, au fost deblocate alte 350 milioane de euro. Acordul cu Fondul Monetar Internațional mai aduce Moldovei încă 180 milioane de dolari.

 

Realizările obținute de Cabinetul Filip, de la restabilirea încrederii partenerilor externi, la reluarea  finanțărilor externe, au dus la creșterea indicatorului de încredere în actualul guvern. Percepția a fost constatată, la sfârșitul anului 2016, de către Barometrul de Opinie Publică. Potrivit datelor sociologice o pătrime din respondenți afirmă că acțiunile Cabinetului Filip au fost mai bune decât ale guvernelor anterioare. De aici.

Sunt de acord că domnul Filip este un bun manager de criză. Doar că, vor unii ori nu, stabilizarea statului moldovean nu ar fi fost posibilă fără suportul majorității parlamentare coordonată de Vlad Plahotniuc. Pavel Filip a putut să își țină promisiunile făcute la București și la Bruxelles, la începutul anului 2016, doar pentru că a avut o susținere parlamentară viguroasă. 

Când spun viguroasă, fac trimitere la faptul că, în anul 2016, opoziția socialistă a cotestat Guvernul Filip de 10 ori! Atenție, deputații moldoveni au avut de examinat 10 moțiuni asupra activității Cabinetului de Miniștrii, toate moțiunile au fost respinse de către majoritatea parlamentară din jurul Partidului Democrat din Moldova. Fără acceptul deputaților de a vota și a susține schimbările cerute de Uniunea Europeană, Cabinetul Filip nu putea gestiona nimic. 

Să fie clar, realizările enunțate de domnul Filip, au avut loc datorită sprijinului pe care l-a primit din partea coaliției majoritare din Parlament. Realizările Cabinetului de Miniștrii sunt și realizările deputaților care fac parte din această majoritate. Cu siguranță, nici un deputat al Coaliției nu va accepta ca cineva, fie el și președintele Republicii Moldova, să atenteze la ele. De ce? Pentru că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană reprezintă interesul național al statului moldovean. Iar deputații din Coaliția parlamentară știu bine acest lucru - ăsta a fost motivul pentru care au susținut de zece ori Guvernul Filip.