FORUMUL CIVIC 3. NĂSTASE FACE ATAC RAIDER LA PAS

Luni, 5 septembrie, la emisiunea În Profunzime de la Pro TV Chișinău au fost invitați cei trei lideri ai formațiunilor politice moldovene care au anunțat anterior că vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale din Republica Moldova – Andrei Năstase, Maia Sandu și Viorel Ciubotaru. Moderatoarea, Lorena Bogza, a încercat să afle care au fost motivațiile care au făcut ca cei trei politicieni să nu își respecte angajamentul de a înainta un singur candidat la prezidențialele din 30 octombrie, o promisiune publică. Pe 8 august Partidul Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Liberal Democrat din Moldova, dar și Partidul Popular European au anunțat că vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. Numele acestuia urma să fie ales dintre Maia Sandu, lider PAS și Andrei Năstase, șeful PDA. La 1 septembrie, atât Maia Sandu cât și Andrei Năstase au depus, în mod separat,  documentele la Comisia Electoral Centrală pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea celor 15 mii de semnături necesare înregistrării în cursa prezidențială. La fel a procedat și liderul PPEM, Iurie Leancă.

În cadrul dezbaterilor televizate, cei doi lideri politici moldoveni, au susținut că, deși au început să colecteze separat semnăturile necesare, nu au renunțat la ideea unui candidat comun al partidelor de dreapta. ”Nu s-a schimbat nimic din momentul în care am făcut anunțul. Angajamentul nostru rămâne în vigoare. Vom decide cine este candidatul mai potrivit în funcție de alegerea suporterilor, a alegătorilor noștri. Această alegere o vom măsura în septembrie.(…) Când vom lua decizia cine este candidatul, nu vom porni de la moftul candidatului A sau B, ci pornim de la percepția oamenilor”, a spus Maia Sandu.

Vor sau nu, decizia celor doi politicieni de a colecta în mod separat semnăturile necesare înregistrării în competiția prezidențială e primul semn de neseriozitate față de electoratul moldovean, și o dovadă clară a dorinței de măsurare a mușchilor politici. Desigur, concurența este salutabilă căci, nu-i așa, cel mai bun câștigă! Deocamdată, chiar dacă, potrivit unor sondaje  de opinie, Maia Sandu s-ar afla pe un loc superior în preferințele electoratului, Andrei Năstase a reușit să adune mai multe semnături în favoarea sa: 17 mii. Maia Sandu a acumulat doar cinci mii. Ar fi un suficient motiv de bucurie pentru liderul Partidului Demnitate și Adevăr ? Probabil că nu, domnia sa își dorește ca societatea civilă să îl nominalizeze în funcția de candidat la președinție. 

Surse din interiorul organizațiilor neguvernamentale care sunt apropiate formațiunilor politice de dreapta îmi transmit că, la inițiativa lui Andrei Năstase, s-a luat decizia de convocare a celei de a treia ediții a Forumului Civic - invitațiile au fost deja trimise. La acestă ediție a  Forumului Civic se va dezbate necesitatea ca Maia Sandu să își retragă candidatura din cursa electorală și desemnarea lui Andrei Năstase în calitate de unic candidat al formațiunilor politice de dreapta. Am intrat în posesia listei invitaților la acest Forum Civic, marea majoritate a lor sunt apropiați ai Partidului Demnitate și Adevăr. (Din cei 78 de invitați, 38 fac parte din Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Inițial am găsit de cuviință să public anexa. Desigur, publicând lista jurnaliștii moldoveni ar fi avut posibilitatea să verifice dacă persoanele respective au primit sau nu invitație la această manifestare. Dar sunt două motive pentru care nu fac asta, probabil - a mic, sursa m-a dus în eroare și Forumul Civic nu are loc, ori b mic, dacă Forumul Civic are loc, îmi expun sursa unor riscuri nemeritate.)   

Scenariul prin care acești reprezentanți ai societății civile vor încerca să o convingă pe Maia Sandu să se retragă din cursă în favoarea lui Andrei Năstase este simplu – se va invoca faptul că liderul PAS nu dispune de resurse financiare și de susținere media, lucru  pe care Maia Sandu, l-a recunoscut anterior, și vor cere public să renunțe la competiția electorală în favoarea lui Năstase. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Forumul Civic va cere înaintarea unui candidat apolitic pe dreapta, un candidat care, se pare, că deja este pregătit de finanțatorii din umbră ai Partidului Demnitate și Adevăr. Nu aș fi deloc mirat dacă acesta ar fi moderatorul emisiunii Domn Presedinte de la TV 7.

Nu sunt adeptul unui președinte care ar arunca, după instaurarea în funcție, statul moldovean într-o nouă criză politică. Atât Maia Sandu, cât și Andrei Năstase dar și Igor Dodon au spus că, din funcția de președinte vor face tot posibilul să declanșeze alegere parlamentare anticipate ori să schimbe cursul de dezvoltare al statului moldovean de la Vest către Est. În același timp, nu pot să neg dreptul Maiei Sandu la o competiție onestă care, așa cum arată cercetările sociologice, i-ar da o șansă pentru a ajunge în turul doi al scrutinului prezidențial. Indiferent de opiniile mele, este dreptul constituțional al domniei sale. Un drept pe care simpatizanții Partidului Demnitate și Adevăr consideră că au voie să i-l ia.

Doar că, scenariul pe care îl pregătește Andrei Nastase prin intermediul societății civile nu are nimic cu onestitatea ori cu spritul de fairplay - ceea ce-i pregătește Năstase pentru Maia Sandu se cheamă atac raider la PAS.  Mda, a la guerre, comme a la guerre!

FEDERALIZAREA MOLDOVEI TRUC ELECTORAL SOCIALIST

Afirmația ambasadorului Pettit, că Moldova nu e România, a stârnit puternice controverse în spațiul public românesc. Dar, dincolo de acuzele primite de către oficialul american, ori  acțiunile de protest ale societății civile (de la Chișinău sau București), am remarcat afirmațiile ministrului de externe al României, Lazăr Comănescu, făcute în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe din țările OSCE de la Potsdam, Germania: pentru statul român, soluționarea conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova este o prioritate majoră. Precizarea șefului diplomației române este în strânsă legătură cu declarațiile ambasadorului american.

Mesajul ambasadorului Pettit, nu numai că a pus la îndoială faptul că Moldova dintre Prut și Nistru este România, dar a sugerat că Statele Unite ar fi de acord cu un statut special pentru regiunea transnistreană. "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova", a subliniat  ambasadorul Pettit. 

Probabil, folosită de către oficialii americani, sintagma “statut special” pentru regiunea transnistreană aduce în memorie asocieri cu planul Kozak de reglementare a conflictului de pe Nistru care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Elaborat în anul 2003, planul Kozak urmărea crearea unei federații în care regiunea transnistria și regiunea Gagauz - Eri urmau să obțină statut special în componența Republicii Moldova. Documentul urma să ofere celor două regiuni  dreptul de a bloca în Parlamentul de la Chișinău proiectele de lege care ar dezavantaja aceste regiuni, iar garant al respectării prevederilor acestui plan ar fi trebuit să fie armata rusă, care căpăta dreptul de a staționa în stânga Nistrului încă 20 de ani.  În urma unei întâlniri cu ambasadorul de atunci al Statelor Unite la Chișinău, Pamela Hyde-Smith, președintele Vladimir Voronin a respins modul federal de rezolvare al problemei nistrene.

În 2016 președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a fost preluată de Germania, stat care și-a propus ca unul dintre obiectivele sale de țară să fie soluționarea conflictului transnistrean. După o pauză de un an, la Berlin, a fost reluat procesul de negocieri în formatul de 5+2 pentru soluționarea conflictului.

Aflat în iulie la Chișinău, șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier a atras atenția că după reluarea negocierilor în formatul 5+2, discuțiile trebuie să ia calea unor realizări concrete. Pentru început, a spus oficialul german, ar trebui să fie puse în aplicare înțelegerile convenite de reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului la Berlin, și anume să fie recunoscute diplomele emise de universitățile din stânga Nistrului, iar autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol să fie admise în traficul internațional.

Declarațiile oficialului german sunt considerate de către societatea civilă din Moldova drept presiuni asupra Chișinăului pentru a accepta condiții unilaterale în procesul de reglementare transnistreană. Experții moldoveni consideră că recunoașterea diplomelor și a plăcuțelor auto transnistrene ar reprezenta recunoașterea elementelor de statalitate a regiunii secesioniste.

Atenționarea experților moldoveni nu vine pe loc gol. În luna noiembrie 2013, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon a prezentat public conceptul de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar trebui să devină federală, cu regiunea transnistria încorporată ca subiect al viitoarei federații, statul moldovean va avea o singură limbă oficială - limba moldovenească, iar limba rusă va fi „limbă de comunicare interetnică”. Potrivit conceptului „liderii de la Chişinău şi Tiraspol, asistaţi de partenerii noştri externi”, ar urma să elaboreze în proiectul realizării Moldovei federale. 

Care ar fi motivul pentru care Igor Dodon a adus ideea federală în discursul public din Republica Moldova? Presa din Ucraina scrie că ar fi o repeție înaintea federalizării statului ucrainean. "Federalizarea Republicii Moldova, în caz de succes, deschide posibilitatea folosirii aceluiași scenariu în cazul Ucrainei. Astfel Kremlinul va putea influența mai uşor atât Chişinăul, cât şi Kievul. Ideea de bază stă în subminarea integrității teritoriale, pentru a forța anumite regiuni să se apropie de Moscova. Cu alte cuvinte, să cumpere nu întreaga ţară, ci unele regiuni. Cum se spune, cheap but good – mai ieftin, dar mai bine", scriu jurnaliștii publicaţiei de la Kiev, Deni. 

Federalizarea de tip asimetric, în care regiunile ar căpăta drept de veto împotriva Chișinăului este una care pune în dificultate autoritățile statului moldovean și oferă pârghii în plus pentru ca Moscova să mențină statul moldovean în siajul ei geopolitic. Folosirea de către Igor Dodon a ideei federale este o demonstrație a faptului că socialiștii ar putea reprezenta vocea Kremlinului în Moldova. Federalizarea statului moldav pe principiile anunțate de către Igor Dodon reprezintă o amenințare de securitate și pentru România. O Moldovă federală ar învecina România cu un stat care s-ar duce către o Uniune Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus. Aici se înscriu precizările făcute de șeful diplomației române, Lazăr Comănescu.

Singura modalitate de federalizare a statului moldovean care, probabil, ar putea fi acceptată de oficialii moldoveni ar fi cea în care centrul (Chișinăul) nu ar fi blocat de ceilalți subiecți. Probabil un asemenea scenariu de dezvoltare al problemei transnistrene are în vedere ambasadorul Pettit atunci când se referă la un statut special acordat regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Dacă oficialii moldoveni ar admite, după alegerile prezidențiale din 2016, că Republica Moldova ar putea deveni o federație, atunci ei ar trebui să se asigure că Moscova, prin intermediul reprezentanților ei de la Tiraspol ori Comrat, nu va putea împiedica apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană. Altfel s-ar confirma afirmațiile lui Victor Ponta, despre faptul că cei mari au bătut palma și au luat o decizie privind Moldova în defavoarea intereselor Republicii Moldova și ale României.