CINE VA ȚINE PIEPT MONOPOLIȘTILOR MOLDOVENI ?

Săptămâna trecută (16 – 21 martie) premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, a fost la Bruxelles unde s-a întâlnit cu comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și a participat la summit-ul PPE. O săptămână plină care a adus Moldovei cel puțin două rezultate palpabile. E vorba de aprofundarea colaborării cu NATO și de asigurarea că Moldova va primi un alt statut de colaborare în cadrul Parteneriatului Estic. 

Dacă la Comisia Europeană, premierul moldovean a trebuit să repete că „integrarea Europeană constituie prioritatea programului de activitate a noului Guvern”, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, domnul Gaburici și doamna Natalia Gherman au trebuit să-i convingă pe partenerii europeni că, noul Cabinet de Miniștri, care are o susținere fragilă în Parlamentul moldovean, poate menține tempoul programului de reforme asumat prin Acordul de Asociere. A fost prima reuniune de acest gen, de asta, realitățile politice de la Chişinău îi preocupă în mod special pe oficialii europeni care au subliniat că, “așteaptă eforturi consecvente în direcţia consolidării parcursului pro-european”. 

În schimb, secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg a spus că este gata să ofere Chișinăului o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv și să deschidă un oficiu NATO în Republica Moldova. Inițiativa de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de la  oportunități de învățare a artei militare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară.

Unii cârcotași vor spune că domnul Leancă ar fi adus rezultate mult mai palpabile. Că domnul Leancă nu ar fi avut nevoie să repete despre dispoziția Chișinăului de a continua apropierea de Uniunea Europeană. Dar fostul prim ministru se teme de să nu fie eclipsat – de asta a amânat lansarea noului său proiect politic. De teama eclipsei solare din data de 20 martie, domnul Leancă și-a amânat prezentarea echipei de constituire a noii sale formațiuni politice.  „Chiar astăzi vroiam să ne lansăm, dar am înțeles că va fi o eclipsă și nu vroiam să fim eclipsați de fenomene naturale”, a spus Leancă. Să fie vorba de faptul că Leancă se teme și de umbra sa ori e vorba de chestiuni mult mai materiale? 

Desigur prudența nu strică. O demonstrează din plin rezultatele unui sondaj de opinie dat publicității la 16 martie. Potrivit rezultatelor cercetărilor sociologice efectuate de CBS-AXA formațiunile politice pro-europene au pierdut din simpatia moldovenilor. Rezultatul unor potențiale alegeri parlamentare demonstrează că Partidul Socialiştilor ar acumula 12,7 %, Partidul Liberal- 12,7 %, Partidul Comuniştilor - 12,5%  și Partidul Liberal Democrat - 9,7% . Deputați în Parlamentul moldovean ar mai avea Partidul Patria, cu Renato Usatâi în frunte, ar atinge 5,7 % și Partidul Democrat, pentru care ar vota 5% di cetățenii cu drept de vot. Datele sondajului realizat de către CBS-AXA în luna februarie demonstrează că mai toate partidele politice au pierdut din încrederea alegătorilor. Partidul Democrat a pierdut aproape 4%, liberal-democrații  – 3%, iar PCRM - 1,2%. Sondajul a fost realizat de Centrul de investigaţii sociologice şi marketing CBS-AXA, în perioada 22 februarie-4 martie 2015.

Într-un interviu pentru postul de radio Național FM, sociologul Ion Jigău afirma că deficitul de încredere înregistrat de partidele pro-europene se datorează atât lungilor negocieri pentru formarea unei coaliții parlamentare, cât și fenomenului de erodare a partidelor care s-au aflat la putere în perioada 2010 -2014. 

Este clar că tensiunile acumulate în societatea moldavă, atât cele geopolitice cât și cele cotidiene, provoacă adâncirea faliilor de dezbinare existente între majoritarii moldoveni și cei vorbitori de limbă rusă și provoacă deziluzii față de capacitatea apropierii statului moldovean de standardele de viață europene. Pierderea încrederii în partidele politice moldovenești înseamnă pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului moldovean.  

Relativul succes al oficialilor moldoveni în efortul domniilor lor de a-i convinge pe cei de la Bruxelles că Republica Moldova va continua să rămână fidelă apropierii de Uniunea Europeană nu reprezintă un motiv de mare entuziasm pentru moldoveanul de rând. Beneficiile acestei fidelități sunt mai puțin vizibile. Confruntați cu devalorizarea monedei naționale a Republicii Moldova și înghețarea activității economice, moldovenii trebuie să facă față scăderii puterii de cumpărare a leului moldovenesc. Nemulțumirile fixate de către sondajul de opinie realizat de CBS-AXA arată că noul Cabinet de Miniștri trebuie să realizeze acțiuni concrete în a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine prin această criză economică. E un ajutor care transcende preocupările politice și ține mai mult de preocupările cotidiene de supraviețuire ale cetățenilor. 

Iată de ce un accept al guvernului Gaburici de a majora prețul la  energie electrică și gaze naturale ar fi unul foarte riscant. Amintesc  că, la începutul lunii ianuarie curent, directorul general al „Moldovagaz”, Alexandr Gusev, a spus că, din cauza deprecierii leului, tarifele pentru consumatori la gazele naturale ar trebui să fie majorate.  Tot atunci, directorul „Gas Natural Fenosa”, Silvia Radu, a spus că va insista pentru majorarea tarifelor la energia electrică.
Este clar că fără ajutorul primului ministru, oficialii de la Agenția Națională de Reglementări în Energetică, care în acest moment nu doresc creșterea tarifului la gazul metan și energie electrică, nu vor putea face față celor de la Gas Union Fenosa și Moldovagaz. Cei doi monopoliști moldoveni au de partea lor faptul că tariful pentru gazul natural a crescut ultima dată în anul 2011 iar prețul la energie a crescut în anul 2012.  De partea cetățeanului stă argumentul că aceste majorări vor atrage după ele noi scumpiri de prețuri.

Dacă primul ministru moldovean își dorește creșterea potențialului de încredere în societate nu trebuie să accepte creșterea prețurilor la gaz metan și energie electrică. Vor sta alături de domnul Gaburici deputații moldoveni? Va ține piept monopoliștilor domnul Voronin? Urmează să vedem.  

PISICA ABURICI ȘI ȘOARECII NATO

Președintele României, se duce astăzi la Kiev unde se va întâlni cu omologul său Petro Poroșenko. Presa scrie că vizita lui Iohannis este făcută ca urmare a invitației făcută de președintele Ucrainei la începutul lunii februarie, când cei doi președinți s-au văzut la lucrările Consiliului European. Posibil. 

Personal văd această vizită ca una de final al periplului european făcut de președintele român după ce domnia sa a văzut Chișinăul. Vă aduceți aminte? După ce a fost în Republica Moldova, domnul Iohannis a zburat la Berlin unde s-a întâlnit cu doamna Merkel. În conferința de presă a celor doi s-a vorbit și despre Republica Moldova. Peste puțină vreme, președintele României s-a dus în Varșovia unde împreună cu președintele polon au discutat despre aprofundarea parteneriatului strategic româno-polon. Dar și despre Moldova. Azi Iohannis este Kiev. Unde, cu siguranță va vorbi și despre Moldova.

Moldova, Germania, Polonia, Ucraina. Este clar că toate aceste călători ale domnului Iohanis au un numitor comun – conflictul din Ucraina. Era cât se poate de firesc ca președintele român să viziteze Kievul, Ucraina este cel mai mare vecin al României iar vizita are loc la un an de la anexarea de către Federația Rusă a Crimeii, dar și în contextul delicat de securitate în care se află regiunea. 

Amintesc că datorită situației din regiunile separatiste din estul Ucrainei, premierul Iațeniuk a cerut plasarea forțelor armate în stare de alertă. Nesiguranța stârnită de Moscova se simte din plin și în Polonia, unde populația participă voluntar la exerciții para-militare iar forțele armate poloneze desfășoară antrenamente în comun cu trupele organizației nord-atlantice. Și România se află în exerciții militare comune cu NATO – este vorba de o mare aplicație în Marea Neagră la care participă mai multe vase de război ale Forțelor Navale Române și ale Statelor Unite, Canadei și Turciei.

E clar că președintele României a făcut acest tur de orizont pentru a întări sistemul de alianțe existent, pentru a spune că prietenul la nevoie se cunoaște dar și pentru a puncta interesul deosebit pe care România îl are față de Republica Moldova. 

Pe acest fundal, luni, 16 martie, premierul moldovean a plecat la Bruxelles, unde a participat la prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Domnul Gaburici s-a întâlnit cu Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și cu Secretarul General NATO.

Premierul moldovean a solicitat oficialului european responsabil pentru politica de vecinătate să recunoască perspectiva europeană pentru Republica Moldova. „Recunoașterea perspectivei europene a Republicii Moldova ar ajuta la mobilizarea întregii societăţi în procesul de reforme şi ne va motiva spre realizarea unor schimbări radicale, care ar putea fi dureroase la prima etapă, dar absolut necesare pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a opinat Chiril Gaburici. Logica premierului moldovean este una corectă – o perspectivă clară de integrare ar însemna ca moldovenii să vadă stația terminus, lumina de la capătul tunelului. Dar și posibilitatea de a calcula timpul de mers prin întuneric și necesarul de baterii pentru lanternă.

Dacă la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană s-a stabilit agenda acţiunilor concrete în vederea realizării obiectivelor de realizare a reformelor necesare pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, întâlnirea avută de domnul Gaburici la sediul NATO a fost și mai importantă. La Cartierul General NATO, domnia sa s-a întâlnit cu Secretarul General NATO, Jens Ștoltenberg, unde au discutat despre stadiul actual şi perspectivele cooperării RM – NATO şi au identificat posibilităţile de oferire a asistenţei în reforma şi modernizarea sectorului de securitate și apărare a Moldovei.  
La Alianța Nord-Atlantică, domnul Gaburici a vorbit și a primit acceptul de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, o capacitate modernă care să poată oferi încredere în capacitatea statului moldovean de a păstra pacea. În conferința de presă comună, domnul Ștoltenberg a spus că Alianța Nord-Atlantică consideră Moldova un partener valoros și susține suveranitatea statului moldovean. "Susținem dreptul tuturor țărilor din Europa de a-și face propriile alegeri atunci când vine vorba despre politica externă și de securitate", a spus secretarul general al NATO. Stoltenberg l-a asigurat pe premierul moldovean că toți aliații NATO "susțin suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Moldovei și îi respectă neutralitatea constituțională". Secretarul General NATO a acceptat invitaţia Prim-ministrului Gaburici de a vizita Republica Moldova ți de a deschide un oficiu NATO la Chișinău.

Inițiativa Alianței Nord-Atlantice de creare a Capacității de Apărare a Moldovei reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de oportunitățile de învățare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară. Declarația făcută de domnul Ștoltenberg, că statele NATO respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova reprezintă un alt important rezultat. O recunoaștere la cel mai înalt nivel al neutralității precum și deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău reprezintă o garanție a faptului că Moldova va fi în afara oricăror pericole militare.

Și toate aceste rezultate au fost aduse la Chișinău de către un premier despre care se spune că a fost exmatriculat din facultate.
 Mai țineți minte proverbul cel vechi – cu nu contează ce culoare are pisica important e să prindă șoareci? Se pare că, domnul Gaburici, în ciuda defetiștilor din echipa domnului Mihai Ghimpu, face treabă și prinde bine...rezultate.  

McCAIN A GREȘIT. ȘEVCIUK ȘI GABURICI ADUC PACEA ÎN REGIUNE

Prim-ministrul Chiril Gaburici s-a întâlnit sâmbătă, 14 martie, la Chişinău cu liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Cele două părți au semnat un protocol prin care mărfurile moldovenești vor putea fi transportate prin regiunea transnistreană până în anul 2016. Cei doi au stabilit ca în cel mai scurt timp să fie organizată o întrunire a tuturor șefilor grupurilor de lucru. S-a decis ca, în scurt timp, să fie reluate și negocierile în formatul 5+2. Gaburici și Șevciuk au discutat și despre libera circulație a populației din localități de pe cele două maluri ale Nistrului. „Am stabilit ca de sărbători populația de pe ambele maluri ale râului Nistru să circule liber în ambele sensuri”, a declarat Șevciuk.

Întâlnirea de la Chișinău vine să detensioneze situația dintre cele două maluri. Ultima întrevedere dintre prim-ministru și liderul separatist al administraţiei de la Tiraspol a avut loc la sfârșitul lunii octombrie 2013. Atunci, ex-premierul Iurie Leancă s-a întâlnit cu Evgheni Şevciuk, în Germania, la o conferinţă internaţională privind reglementarea conflictului transnistrean. Întâlnirea nu a fost urmată de o relansarea discuțiilor privind relansarea negocierilor politice dintre cele două maluri.

Transnistria a revenit în atenţia cancelariilor occidentale după agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei în estul acestei ţări.

Surse media din Ucraina arată că oficialii ucraineni se arată tot mai îngrijorați faţă de existenţa la granița lor de vest a unei regiuni secesioniste unde sunt prezente forțe și importante cantități de muniție și armament ale Federației Ruse. Îngrijorările au apărut şi în contextul în care mediile de informare vorbesc despre un scenariu al Moscovei de a crea Noua Rusie, o entitate care ar trebui să fie creată din regiunile din estul şi sudul Ucrainei, la care s-ar alipi şi regiunea transnistreană. Potențiala amenințare este luată în serios de autoritățile de la Kiev, forțele armate ale Ucrainei au început să sape un șanț de-a lungul frontierei cu Republica Moldova, pe segmentul controlat de republica secesionistă.

La toate acestea se adaugă și informația făcută publică de către senatorul-senatorul american John McCain prin care avertiza că forțele militare ruse din regiunea transnistreană ar putea ataca orașul ucrainean Odessa. În același timp, deputatul rus Vladimir Jirinovski, a afirmat în cadrul unei emisiuni televizate de la postul public rus Rossia 1, că Moscova își va apăra concetățenii din regiunea transnistreană. Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia a subliniat că, Rusia este obligată să se implice dacă la Nistru va izbucni un război. 

Transnistria se confruntă însă cu mari probleme economice, generate mai ales de faptul că Rusia, din cauza crizei interne, a încetat, să o mai sprijine financiar. Presa a scris că veniturile la bugetul regiunii sunt de patru ori mai mici decât cheltuielile, iar Evgheni Şevciuk a anunţat recent că salariile şi pensiile vor fi reduse şi vor fi achitate cu întârziere. Mai mult, gazul metan nu mai este furnizat gratis, iar pensionarii nu mai pot călători fără să plătească pe mijloacele de transport în comun. Salariile din sectorul public au fost reduse, de vara trecută, cu 20%, iar plata suplimentelor la pensie, până în martie a fost sistată. Abia la începutul lunii martie Federația Rusă a transferat regiunii separatiste suma de 522 de milioane de ruble rusești, echivalentul a 8,6 milioane de dolari americani pentru adaosurile lunare la pensii.

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a declara , într-un interviu pentru agenţia rusă Tass, că "prognoza pentru economia (transnistreană) pentru primul semestru (din 2015) este negativă", adăugând că industria a înregistrat pierderi, iar în unele cazuri a oprit producţia. Date oficiale arată că exporturile din ianuarie către Rusia erau de 3,5 ori mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2014, iar comerţul cu Ucraina şi Republica Moldova a stagnat. 

Reluarea contactelor cu autoritățile de la Chișinău reprezintă o înțelegere a faptului că la Tiraspol s-a înțeles că relaxare poverii economice a regiunii separatiste poate veni și din partea Uniunii Europene. Acest lucru înseamnă că domnul Șevciuk nu își dorește angajarea regiunii transnistrene într-un conflict din care nu poate ieși victorios. Izolat deja de către ucraineni, departe de Moscova, domnia sa conștientizează că trebuie să fie în relații prietenoase cu Chișinăul. Relativ recent, domnul Şevciuk a recunoscut că 30% din exporturile transnistrene sunt efectuate către UE. Oficialii de la Bruxelles au renunţat la taxarea bunurilor provenind din regiunea separatistă însă înţelegerea în anul 2016 va expira. 

Anunțarea de către domnul Șevciuk că în cel mai scurt timp șefii grupurilor de lucru de la Chișinău și Tiraspol vor avea o întâlnire de lucru poate fi un semnal că domnia sa își dorește o realiniere la Acordul de Liber Schimb semnat anul trecut de către UE cu Republica Moldova și Ucraina, lucru care ar face posibilă o stimulare a comerțului regiunii cu Europa. Analiștii economici afirmă că, "dacă până la sfârşitul anului 2015, regiunea transnistreană nu se reorientează către Uniunea Europeană, cu scopul de a păstra aceste scutiri de taxe, sectoarele textil şi metalurgic, dar şi alte industrii, vor fi afectate dur". În briefingul de presă de la Chișinău, Șevciuk a fost cât se poate de clar - „în condițiile în care spectrul sărăciei amenință ambele maluri ale Nistrului, un climat economic pozitiv pentru ambele părți face posibilă rezolvarea problemelor existente”.

 

Putem spune că mandatul premierului Gaburici a început cu dreptul? Deși în timpul conferinței de presă a dat dovadă de prea mult tact, domnul Șevciuk acționând în rolul de primă vioară, premierul moldovean a reușit să-l convingă pe liderul de la Tiraspol că e momentul unei „încălziri” a relațiilor dintre cele două părți. E drept, în acțiunea de a detensiona situația din regiune, domnul Gaburici a fost ajutat și de contextul economic delicat în care se află regiunea transnistreană. Important e că i-a reușit. Reluarea discuțiilor cu Tiraspolul înseamnă și reducerea riscurilor de securitate. Cu sigurață cei doi au discutat și despre aceste lucruri. Iar în acest caz, având de partea sa sprijinul partenerilor euro-atlantici, domnul Gaburici a fost mai convingător. Reducerea riscurilor de securitate în regiune  înseamnă că nimeni nu va ataca pe nimeni iar forțele militare ruse dislocate în regiunea transnistreană nu vor ataca regiunea Odessa. Prin întâlnirea lor, Șevciuk și Gaburici aduc pacea în regiune. Iar asta contează.

GĂGĂUZIA MON AMOUR *

Peste zece zile în Autonomia Gagauz–Eri  va avea loc un scrutin pentru alegerea șefului acestei regiuni autonome. În cursa care va avea loc pe 22 martie s-au înscris 11 candidați. Potrivit legii, bașcanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate deține doar două mandate consecutive.

Potrivit unui sondaj de opinie, candidatul Irina Vlah, conduce în topul preferințelor și ar putea câștiga din primul tur. Irina Vlah a ajuns deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele electorale ale PCRM, iar la 29 decembrie 2014 a părăsit această fracțiune parlamentară pentru a continua activitatea politică în calitate de deputat independent. Potrivit acestei cercetări sociologice doamna Vlah se bucură de susținerea a 57% din respondenți, pe locul doi se plasează Nicolae Dudoglu cu 23%, Valeri Ianioglo ar putea acumula 8,5%, Dumitru Croitoru 5,2% iar Alexandr Stoianoglu ar putea fi votat de 1,4% din alegători. La capitolul partide politice, locuitorii Autonomiei Găgăuze preferă Partidul Socialiștilor din Republica Moldova cu 41%, pe locul doi se clasează PCRM cu 8%, PDM-6,3 PLDM-0,9,%, PL-0,3%, altele 30% o reprezintă indecișii. În ceea ce privește vectorul extern al Republicii Moldova, aproape 90% din populația găgăuză s-a pronunțat pentru orientarea pro-rusă și doar cinci procente își doresc orientarea spre Uniunea Europeană.

Chiar dacă nu a aderat încă la fracțiunea paralmentară a socialiștilor, doamna Vlah se bucură de susținerea acestui partid. Relativ recent, liderul acestei formațiuni, Igor Dodon, împreună cu doamna Vlah au mers la Moscova, unde s-au întâlnit cu Preşedintele Dumei de Stat a Federației Ruse, domnul Narâşkin. Acolo au discutat despre formarea grupului parlamentar „Pentru un viitor euro-asiatic al Moldovei” din care ar face parte deputații socialiştii şi deputatul independent Irina Vlah, despre alegerile la funcţia de başcan, dar și despre relațiile de viitor ale regiunii autonome găgăuze cu Federația Rusă. Peste câteva zile doamna Vlah, împreună cu deputatul socialist Zinaida Greceanâi, au fost primiți de către președintele Adunării Federale a Rusiei, Valentina Matvienco unde, la fel, au discutat despre relațiile dintre Gagauz-Eri și Federația Rusă și dorința etnicilor găgăuzi de a se integra în spațiul euro-asiatic.

Să se implice Federația Rusă în campania electorală care are loc în regiunea găgăuză? Se pare că da. Ministrul adjunct de Externe de la Chișinău, l-a atenționat pe ambasadorul rus acreditat la Chișinău că toate aceste acțiuni arată o implicare a statului rus în alegerile din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, iar acest lucru este inacceptabil. 

La Moscova s-a luat act de atenționarea oficialilor de la Chișinău și s-a mers mai departe. Pe data de 9 martie, trei deputați din Duma de Stat a Federației Ruse au ajuns în Republica Moldova pentru a întreprinde o vizită în autonomia găgăuză. Semn că oficialii ministerului de externe rus au ignorat atenționările venite de la Chișinău și nu consideră că acțiunile politicienilor de la Moscova ar fi un amestec în treburile interne ale unui alt stat. În același timp, la 10 martie, vorbind în cadrul unei întruniri desfășurate în capitala autonomiei găgăuze, deputatul rus Paholkov, membru al fracţiunii parlamentare „Spravedlivaia Rassia” a declarat că deputații ruși au venit în Republica Moldova ca urmare a unei hotărâri a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Declaraţia vine să confirme afirmațiile ministerului moldovean de externe, că oficialii ruși sunt amestecați până peste cap în electorala găgăuză. Ingerința rusă în alegerile din Gagauz-Eri vorbește despre faptul că rezultatul alegerilor din autonomia găgăuză este foarte important pentru dezvoltarea planurilor de viitor ale strategilor de la Kremlin. Scopul celor trei deputați ruși este clar – susţinerea candidaturii deputatului independent Irina Vlah la alegerile din 22 martie și prin preluarea funcției de guvernator, instituționalizarea unei posibile separări a regiunii de Republica Moldova.

Separarea regiunii autonome găgăuze ar crea premisele pentru atragerea statului moldovean într-un diferend de lungă durată care ar putea să se transforme într-un conflict armat. Izbucnirea unui conflict armat în sudul Moldovei, ar face posibilă dezghețarea conflictului transnistrean - exact ceea ce își doresc fierbinte strategii moscoviți. 

Că un asemenea scenariu ar putea fi posibil este știut și de către ambasadorii statelor Uniunii Europene acreditați la Chișinău. Domniile lor s-au deplasat la Comrat (capitala regiunii autonome) unde au avut o întrevedere cu pretendenții la funcția de bașcan. Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, ambasadorul Pirkka Tapiola, s-a arătat indignat de campania electorală din Găgăuzia și a spus că acolo se face prea multă geopolitică. „Candidații pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au dreptul să își creeze campania electorală în funcție de obiectivele care li se par importante. Dar am fost un pic indignat că această campanie electorală este prea geopolitică ", a precizat Tapiola. Oficialul european a ținut să precizeze că simplii cetățeni sunt mai mult preocupați de costurile cotidiene și mai puțin interesați de Uniunea Europeană sau de Uniunea Vamală. Indignarea domnului Tapiola e pe bună dreptate - pe cetățeanul moldovean de etnie găgăuză îl doare în cot de geopolitică, el vrea o viață mai bună pentru el și copii săi.

Dezvoltate de strategii de la Moscova, posibilele scenarii de separare a regiunii găgăuze de Republica Moldova au ca punct de pornire o prevedere conținută de legea Republicii Moldova cu privire la statutul special al Găgăuziei. Această lege, în cazul pierderii suveranității de către Republica Moldova, oferă regiunii dreptul la autodeterminare.

În cazul, puțin probabil, (nu cred că un popor de origine turcă poate alege să fie condus de o femeie), că doamna Vlah va ajunge guvernator al regiunii, va fi destul de greu, dar nu imposibil,  să se instituționalizeze separarea regiunii de Republica Moldova. Potrivit statutului special al regiunii, acest lucru se poate face doar dacă Moldova își va pierde suveranitatea. În viziunea ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, Moldova își pierde suveranitatea dacă este absorbită de altă țară sau își schimbă statutul de neutralitate. Până în momentul în care domnul Ghimpu va reuși să schimbe statutul de neutralitate al Moldovei ori va realiza Unirea, mai e ceva timp. Așa că, dacă vor să arunce în aer situația politică din sudul Moldovei, strategii de la Kremlin vor trebui să le sugereze alte idei socialiștilor - Republica Moldova, prea curând, nu își va pierde suveranitatea.

Și nu cred că va fi o gaură în cer dacă președintele Adunării Populare a Găgăuziei, va deveni membru din oficiu al Parlamentului Republicii Moldova. Venită din partea deputaților de la Chișinău, o asemenea mișcare politică va face mai dificilă dezvoltarea scenariilor de conflict civilizațional  pe care Moscova le dorește în apropierea frontierelor Uniunii Europene.

·       Hiroshima mon amour is a 1959 drama film directed by french art director Alain Resnais with a screenplay by Marguerite Duras.The debate of forgetfulness as the women prepares to depart it is comparing failed relationaship with the bombing of Hiroshima.