NEAMȚUL ȘI BASARABIA LUCRULUI BINE FĂCUT

Primarul municipiului Sibiu a câștigat alegerile prezidențiale din România. Un neamț născut în România. După mai bine de 50 de ani, românii au un președinte al cărui familie nu se termină în „escu” - Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu. Iohannis.

Nu repet ce au scris alți colegi. Într-un text publicat pe data de 2 noiembrie  atenționam că, „dacă stânga românească vrea să ajungă la Cotroceni trebuie să dea dovadă de maximă corectitudine față de cetățenii români aflați peste hotarele României. Care trimit bani buni în țară”. Subliniam că, „un număr mare de participanți la vot la secțiile de votare din Republica Moldova, cumulat cu victoria lui Ponta ar putea trezi suspiciunea că reprezentanții PSD în Republica Moldova  ar încerca să manipuleze votul”. Încheiam notele mele afirmând că, „președintele României ar putea fi ales de votul decisiv al cetățenilor români din străinătate. Care pe 2 noiembrie s-au supărat, justificat, pe cei care au organizat procesul electoral peste hotare. Peste două săptămâni cocoșii de azi ar putea rămâne fără pene”.

Cocoșul din 3 noiembrie s-a arătat a fi domnul Ponta. Duminică 16 noiembrie cocoșul a rămas fără pene! Neamțul românesc a câștigat fotoliul de la Cotroceni nu atât că a fost ajutat de către românii din afară ci datorită faptului că mai mulți oficiali de vârf ai PSD-ului au fost obligați să se prezinte la DNA. Capacul a fost pus de declarația domnului Ponta că dreptul al vot este doar o lozincă. De aia, românii din afară au demonstrat că nu e!  

Rezultatul final al alegerilor prezidențiale desfășurate pe teritoriul statului moldovean spune că domnul Iohannis a obținut 78,59% (27.933 voturi), iar domnul Ponta - 21,41% (7.610 voturi). Un total de peste 35 de mii de participanți la vot. Mult. Foarte mult. Aproape 10 la sută din totalul de cetățeni români aflați peste hotarele României care au participat la vot. Din această perspectivă, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei. Prin prezența masivă la vot, românii dintre Prut și Nistru au devenit importanți - ei au demonstrat că au puterea de a influența procesele electorale din România. Din acest moment, nici o formațiune politică de la București nu mai poate face abstracție de electoratul basarabean.  

După război mulți viteji se arată. Reprezentanții mai multor partide moldovene au salutat victoria reprezentantului Alianței Creștin Democrate. Deputatul Partidului Liberal din Moldova, domnul Valeriu Munteanu, vine cu sincere felicitări pentru președintele ales al României. Nimic rău în asta. Doar că, prinși în campania pentru alegerile parlamentare din Moldova, liberalii, de la care mă așteptam să sară în susținerea domnului Iohanis, nu au făcut nimic în acest sens. Singurul ajutor mai de Doamne ajută a fost dat de Vlad Filat și Joseph Daul care au făcut un apel către cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova pentru susținerea lui Iohannis în turul doi. Într-un interviu recent acordat publicației moldovene “Ziarul de gardă”, premierul Iurie Leancă afirmă că simpatia publică pentru domnul Ponta a fost făcută în numele interesului național moldovenesc. „Am avut obiectivul să mă axez pe interesele naționale ale Republicii Moldova. Iar acest interes, pe care l-aș defini și ca pragmatism, nu doar prin prisma relațiilor de prietenie, m-a făcut să nu pot să ignor atitudinea deosebită a partenerului meu, Victor Ponta, față de Moldova”.

Politologii care publică pe portalul românesc „Context Politic” afirmă că alegerile prezidențiale românești sunt doar repetiții înainte de alegerile din Republica Moldova. În perspectiva unei intensificări a agresiunii ruse în Ucraina, a activei prezențe a unor consultanți de imagine ruși bănuiți de planificarea unor acțiuni destabilizatoare și implicare ilegală în campania electorală dar și a pericolului de oprire a proceselor de apropiere de Uniunea Europeană,  Republica Moldova poate deveni, vorba politologilor românii, „locul unde se întâlnește nasolul, urâtul și imprevizibilul”. Conștienți de toate astea, concurenții de altă dată, domnul Filat și domnul Plahotniuc, sunt puși în situația de a se proteja reciproc. Cu atât mai bine - dialogul post-electoral va fi mai ușor!  

Cei peste 27 de mii de votanți care au auzit vocea lui Filat și a liderului PPE, Joseph Daul, au votat pentru Iohannis. Așa că sunt optimist – numărul mare de moldoveni prezenți la votul pentru alegerea președintelui României ne spune că partidele pro-europene vor avea un număr suficient de voturi pentru a face după 30 noiembrie Guvernul de Uniune Națională care va scăpa Moldova de integrarea în Uniunea Vamală.

Și da, pentru a susține un asemenea guvern, prima vizită oficială a noului președinte va fi la Chișinău. Că-i neamț și-i place Basarabia lucrului bine făcut.  

Nota bene - Fotografia apartine domnului Dan Stefan. Imi cer scuze ca nu am creditat-o.

ELECTORATUL MOLDOVEAN ÎȘI MENȚINE SIMPATIA PENTRU PARTIDELE PRO-EUROPENE

Până la alegerile parlamentare din Republica Moldova au mai rămas doar două săptămâni. Campania electorală din anul 2014 se deosebește de celelalte bătălii electorale petrecute în Republica Moldova - formațiunile politice mari din arcul guvernamental preferă să mențină un fair-play care le va da posibilitatea de a forma o alianță parlamentară post-electorală.

"Avem o campanie mai deosebită", a spus directorul casei de sondaje IMAS, Doru Petruți, la prezentarea rezultatele sondajului "Perspectiva votanţilor activi din Republica Moldova în pragul alegerilor parlamentare", realizat de IMAS în perioada 1 – 10 noiembrie 2014. Perfect adevărat! Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pare a fi inactiv în spațiul public. Prin politicoasa lor tăcere, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat din Moldova încearcă să își păstreze scorul pe care îl au. Plus valoarea acestei campanii electorale este dată de rezultatele sondajelor de opinie. Politicoasa tăcere a partidelor pro-europene manifestată în  campania electorală ne spune că, după 30 noiembrie, vom avea parte de negocieri strânse.

Potrivit rezultatele sondajului IMAS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în Parlamentul Republicii Moldova ar accede cinci partide - este vorba despre Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Patria și Partidul Liberal. Astfel, pentru PCRM ar vota 21,2%, pentru PLDM - 17,8%, pentru PD - 12,9%, pentru Partidul Patria - 9,6% și pentru PL - 7,3%. Sondajul mai arată că PSRM nu ar trece pragul electoral, acumulând doar 3,9%.

În schimb, sondajul IRI – Gallup vine cu alte  rezultate. Efectuat de compania de sondaje de opinie și cercetări de piață Baltic Surveys/The Gallup la comanda Institutului Republican International (IRI), cercetarea sociologică vine să prezinte un alt tablou. Potrivit acestor date, partidele politice din Coaliția Pro-europeană acumulează împreună 37 la sută din intenția de vot,  PLDM - 22 %, Partidul Democrat - 14 %,  Partidul Liberal Reformator – 1%. Partidul Liberal acumulează 8 la sută din intențiile de vot. PCRM – 23 la sută și PSRM – 6 la sută. Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1200 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare constituie 2.8%. Datele au fost colectate în perioada 20 septembrie - 20 octombrie 2014.

Potrivit rezultatelor cumulate din ambele sondaje, împreună, formațiunile politice care au făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană, PLDM, PD și PL au un procent de 44 la sută din intențiile de vot ale cetățenilor moldoveni. În intențiile de vot comuniștii moldoveni continuă să scadă. 

Socialiștii moldoveni reprezintă una din marile necunoscute ale sondajelor de opinie. Dacă sondajul IMAS le oferă doar 3,9%, cercetarea realizată de sondajul IRI - Gallup le oferă 6%. Chiar și în cel mai optimist rezultat pentru domniile lor, socialiștii nu pot schimba balanța de putere existentă în prezent - împreună cu echipa condusă de domnul Voronin, domnul Dodon ar stânge doar 29 la sută din intenția de vot. Chiar și dacă la această cifră am aduna și procentele acumulate de Partidul Patria – nouă la sută, rezultatul obținut ( 38 %) este inferior celui pe care îl vor obține partidele pro-europene - 44 la sută.

Ambele sondaje de opinie vin să confirme menținerea și pe viitor a formațiunilor pro-europene la putere. Eforturile Federației Ruse de a stopa Republica Moldova din drumul ei european prin sprijinirea unor formațiuni politice care să schimbe cursul de dezvoltare al statului moldovean nu are un sprijin larg în societate.  Nu putem să nu remarcăm creșterea numărului de simpatizanți ai PLDM care se află doar la un singur procent diferență de punctajul acumulat de PCRM – este semnul unei maturități a electoratului moldovean dar și rezultatul bunei activități pe care o desfășoară în teritoriu echipa condusă de Filat-Leancă.

KLAUS ȘI VICTOR VIOREL, ZBATERI TELEVIZATE SECI

Duminică, 16 noiembrie, românii își aleg președintele. Prinși în cursa electorală, domnul Ponta și domnul Iohannis au căzut în plasa televiziunilor care vor să facă rating de pe urma dezbaterilor electorale. Dezbaterile au fost o dezamăgire totală, candidații vorbind foarte puțin despre problemele reale ale României ori despre contextul geopolitic complicat al regiunii.

Comandantul forțelor NATO din Europa, generalul Philip Breedlove a declarat că mai multe convoaie cu echipamente militare rusești au intrat în estul Ucrainei. "În ultimele două zile am observat același lucru pe care îl raportează și OSCE. Am văzut coloane de echipament rusesc, în special tancuri rusești, artilerie rusească, apărare antiaeriană rusească și trupe de luptă ruse care au intrat în Ucraina", a spus generalul Philip Breedlove.
Observatorii OSCE au raportat că au văzut un convoi de 43 de camioane militare nemarcate - cinci dintre acestea remorcau tunuri Howitzer și alte cinci aveau după ele lansatoare multiple de rachete – toate camioanele au intrat din Federația Rusă în zona controlată de separatiști din regiunea ucraineană Donețk.

Oficiali înalți ai Ministerului rus al Apărării neagă că ar fi trimis convoaie militare în Ucraina. Generalul Igor Konașenkov, a respins acuzațiile NATO, pe care le-a calificat drept "propagandă" anti-rusă și a precizat că "nu exista dovezi" care să sprijine rapoartele privind convoaiele militare ruse din estul Ucrainei. "Am încetat deja să mai dăm atenție declarațiilor nesusținute de dovezi ale comandantului forțelor NATO din Europa, generalul Breedlove, cu privire la convoaiele militare rusești pe care acesta le-ar fi observat invadând Ucraina", a spus Konasenkov. În același timp, relativ recent, ambasadorul ucrainean la ONU, Iuri Sergheev, a avertizat că Rusia pregăteşte o invazie militară de amploare în estul Ucrainei. Îngrijorarea diplomației ucrainene se baza pe concentrarea de trupe şi tehnică militară grea în regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Starea de îngrijorare crește odată cu aflarea veștii că noua doctrină militară a Rusiei ar urma să desemneze în mod explicit SUA şi NATO drept ameninţări sau adversari. Actuala doctrină militară rusă consideră doar extinderea NATO, desfăşurarea de trupe în statele învecinate, destabilizarea anumitor ţări şi instalarea unor sisteme de apărare antirachetă ca "pericole militare externe". Autorităţile ruse au anunţat în septembrie, cu două zile înainte de deschiderea summitului Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor, că până la sfârşitul anului îşi vor adapta "doctrina militară", care datează din 2010, pentru a lua în calcul apariţia unor noi ameninţări, printre care şi consolidarea prezenţei NATO la frontierele Rusiei.

Generalul în rezervă, Claudiu Degeratu sublinia în cadrul emisiunii Valori Euroatlantice că marele efort al Alianței este cel de stabilire a unei linii de apărare în interiorul teritoriului aliat.

“Alianța nu poate preveni crizele de securitate, aflate în proximitatea țărilor care fac parte din NATO, de asta, actualul concept strategic al NATO ar trebui reanalizat. La nivel național România se află într-o nebuloasă strategică, din punct de vedere al capacităților de apărare nu ştim ce vrem să facem. Polonezii, care au un buget pentru apărare mai mare decât îl avem noi, se simt simte ameninţați de evenimentele care se desfășoară în estul Ucrainei”, sublinia generalul Degeratu.

În condițiile în care formatorii de opinie de la Kiev sugerează că statul ucrainean ar putea găsi în România un partener pentru cooperare în domeniul securității la Marea Neagră viitorul locatar al Palatului Cotroceni va fi cel care va trebui să răspundă la întrebări care țin de locul României în Uniunea Europeană, de rolul pe care îl are Bucureștiul în cadrul structurii de securitate pe care în mod convențional o numim NATO și de continuarea aprofundării Parteneriatului Strategic pe care România îl are cu Statele Unite. 

Noul președinte, fie el Klaus ori Victor Viorel, va trebui să găsească răspunsuri la extinderea Federației Ruse, la drama Ucrainei și la situația din regiunea transnistreană.

Viitorul președinte al României, Klaus ori Victor Viorel va avea un mandat cât se poate de complicat. Nici una din zbaterile televizate pe care le-am privit nu mi-au dat răspuns la întrebarea care mă privește direct și care ține indirect de securitatea statului român. Cei doi nu mi-au spus ce vor face în cazul în care conflictul din estul Ucrainei se va apropia și mai mult de granițele României? Ce vor face dacă Rusia va executa în Moldova aceleași tip de manevre separatiste pe care le-au executat în estul Ucrainei?

Ziaristul român Ion Cristoiu nota că în cea de a doua dezbatere televizată cei doi au făcut greșeli copioase.   “A rezultat până la urmă o succesiune de monologuri paralele, de o plicticoșenie absolută. Dacă s-ar fi negociat un timp de răspuns mai mic s-ar fi putut discuta și politica externă. Din acest punct de vedere, era bine dacă Klaus Iohannis accepta să se mai stea câteva minute”, nota jurnalistul român.

Cea mai gravă acuzație care i se aduce lui Victor Ponta este acea că va schimba orientarea politicii externe a României de la vest la est. Temerile au fost alimentate de însuși liderul PSD, care încă de la preluarea mandatului de premier a vorbit în repetate rânduri despre întărirea și extinderea relațiilor cu China, precum și despre o reevaluare a relațiilor cu Federația Rusă. Delegații ale Guvernului României, unele conduse chiar de Victor Ponta, au efectuat mai multe vizite oficiale în China, iar vizitele au fost întoarse în scurt timp. În schimb, Victor Ponta s-a temut să îi înfrunte direct pe partenerii externi occidentali îngrijorați de anumite atitudini ale majorității guvernamentale de la București. Fuga lui Ponta din calea emisarilor americani Victoria Nuland si Hoyt Yee, a făcut istorie.

De asta, domnule președinte Klaus, ori domnule președinte Victor Viorel, era bine dacă vorbeați și despre politica externă. După zbaterile televizate pe care le faceți pentru votul meu, incertitudinea mea a crescut. Am un gust amar și nu m-ați convins că vreți binele românilor, fie ei chiar și din Moldova de peste Prut.  E clar că nici unul dintre domniile voastre nu se ridică la nivelul lui Băsescu!