MIHAI TUDOSE LA CHIȘINĂU – O NOUĂ ABORDARE A ROMÂNIEI FAȚĂ DE REPUBLICA MOLDOVA

La sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Republicii Moldova au avut loc manifestații pro și contra trecerii la sistemul electoral mixt. Într-un larg consens parlamentar, 74 de deputați moldoveni au votat trecerea la sistemul de vot mixt prin care 50 de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar 51, direct de către cetățeni, în circumscripții uninominale. La definitivarea proiectului de lege au fost luate în considerare recomandările tehnico-juridice ale Comisiei de la Veneția. De aici.

Partidul Popular European (care deține principalele pârghii de putere în Uniunea Europeană) a criticat schimbarea sistemului electoral din Moldova, condamnând ignorarea recomandărilor politice ale Comisiei de la Veneția și a cerut Comisiei Europene să oprească orice finanțare și să reevalueze Acordul de asociere UE-Republica Moldova. De aici.

Prezent într-o vizită de lucru în Republica Moldova, premierul României, Mihai Tudose a comentat schimbarea sistemului de vot între Prut și Nistru afirmând că “nu este nimic ieșit din comun”: "Schimbarea acestui sistem este un drept al parlamentului. Este schimbarea unui sistem democratic cu alt sistem democratic. Nu este nimic ieșit din comun. Ceea ce este ieșit din comun este distorsionarea realității, de cei care au ajuns cu mesajul la Bruxelles întors complet. România și-a modificat și ea sistemul de alegeri de câteva ori, cu acel vot uninominal. Lucrurile s-au liniștit când s-au convins că ceea ce am făcut nu a ieșit din zona democratică".De aici.

La rândul său, premierul moldovean Pavel Filip a declarat că declarațiile de la Bruxelles "au fost făcute de către o familie politică, dar nu de către oficialii Uniunii Europene. Cu părere de rău s-a reușit a fi exportată această polemică politică dintre formațiunile politice de la Chișinău pe platforma UE", a declarat Filip la conferința de presă susținută împreună cu premierul român, Mihai Tudose. 

Imediat după declarațiile făcute de premierul României, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a scris pe rețelele de socializare că “regretă” declarațiile primului ministru Tudose și a susținut că prin acest anunț, șeful Guvernului de la București a „încurajat public adoptarea unui sistem electoral care va favoriza forțele pro-Kremlin la următoarele alegeri”. Maia Sandu a solicitat ca autoritățile române „să fie mai atente” la evenimentele din Republica Moldova. De aici.

Sunt convins că autoritățile române sunt foarte atente la tot ce mișcă  între Prut și Nistru, dar și peste. România este la frontiera Uniunii Europene, deci are tot dreptul să se informeze/să știe ce se întâmplă în vecinătatea ei. La Victoria și Cotroceni (dar și la alte instituții) se cunoaște, în detaliu, mai toate dedesubturile fenomenului politic moldovenesc. Doamna Maia Sandu ar trebui să cunoască că, mesajele transmise de premierul României în cadrul unei vizite peste hotare sunt coordonate cu Ministerul de Externe. Nici un premier nu face declarații după ureche. 

Amintesc doamnei Sandu (dar și altora la fel de vocali ) că, la sfârșitul lunii noiembrie 2016, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare al Țării, (echivalentul Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova), sub coordonarea Administrației Prezidențiale a României, a fost creat un grup de lucru interinstituțional care a elaborat planul de acțiune pe termen mediu și lung referitor la relația României cu Republica Moldova. Așa că, autoritățile române sunt atente la ultimele evoluții de la Chișinău. În 2016, după ședința CSAT-ului, președintele României, a spus că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. "Obiectivul nostru strategic, așa cum este reflectat în acest plan pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE și a conectării proeuropene a Chișinăului cu instituții puternice, cu o democrație solidă, proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal", a declarat președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.  

Planul aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a fost încă făcut public. Este dreptul autorităților române de a proceda în așa mod, Moldova fiind un subiect de confruntare geopolitică. Observ că acțiunile statului român vin să conecteze Chișinăul de București și de acolo, la Europa. Până la şedinţa comună a celor două Cabinete de Miniștrii, anunţată a se produce în toamna lui 2017 la Chişinău, vor avea loc întâlniri periodice, o dată pe lună sau la trei luni, în format de comitete interministeriale care vor analiza stadiul de implementare a proiectelor bilaterale de interconexiune energetică. 

S-ar pare că, la ședința CSAT din noiembrie 2016, s-a stabilit ca relația România - Republica Moldova să funcționeze pe principiul mai puține vorbe și mai multe fapte. Numirea ambasadorului Daniel Ioniță face parte din acest pargmatism politic.

Noua viziune a Bucureștiului față de Chișinău este criticată de adepții unei implicări mai vocale a României în politicile interne ale Republicii Moldova. Liderul PLDM, Viorel Cibotaru sugera că premierul României ar fi trebuit să se întâlnească cu formațiunile politice moldovenești din opoziție și se arăta mirat de faptul că primul ministru Tudose nu a făcut asta. 

România nu se amestecă în politica internă a altui stat. Nici măcar a Republicii Moldova, cel de al doilea stat românesc. Utilitatea practică a acestei noi abordări, ține de construirea cordonului ombilical care va lega Moldova de România și de Uniunea Europeană: interconexiunile energetice. Până la sfârșitul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi construit. De asemenea, va începe și interconectarea Moldovei la rețeaua de electricitate a României. Iată adevăratele pârghii de putere pe care le va deține România în Republica Moldova. 

Comentatori politici de la București afirmă că noul sistem electoral al Republicii Moldova ar aduce la putere Partidul Socialiștilor. De aici.

Nu cred acestei aserțiuni. Nu cred nici vocilor care afirmă că statul român ar trebui să se manifeste mai ferm în politicul moldav. Un amestec vocal al României în viața politică din Republica Moldova ar fi un argument în plus pentru o ingerință și mai profundă a Federației Ruse la Chișinău. Noile pârghii de putere ale României își vor dovedi eficacitatea în 2018, atunci când simpatizanții socialiștilor vor înțelege că lumina nu mai vine de la răsărit.

SFIDAREA LUI ROGOZIN ȘI ORGOLIUL PREȘEDINTELUI DODON

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, cu votul a 61 de deputați, o Declarație privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Pe 21 iulie 2017 se împlinesc 25 de ani de la semnarea Acordului privind principiile reglementării pașnice și a conflictului armat din regiunea transnistreană. În semn de protest față de gestul politic al majorității parlamentare, deputații Partidului  Socialiștilor au părăsit sala de ședințe.

În Declarație se arată că, la aniversarea a 25 de ani de la încetarea ostilităților de pe Nistru, trupele ruse sunt încă prezente pe teritoriul Republicii Moldova și că prevederile Acordului de încetare a conflictului nu au fost respectate întocmai. Cu această nefericit prilej Parlamentul moldovean declară că “staționarea continuă a trupelor Federației Ruse [...] constituie încălcări ale prevederilor constituționale, în special privind independența, suveranitatea și integritatea permanente ale Republicii Moldova".De aici.

Coincidența face ca declarația deputaților moldoveni să fie făcută în ziua în care la Chișinău s-a aflat în vizită de lucru primul-ministru român, Mihai Tudose. Probabil acesta este motivul pentru care, președintele Dodon, într-o notă de blog, condamnă gestul politic făcut de Parlament. Potrivit președintelui moldovean, acţiunea are ca scop „degradarea relaţiilor cu Federaţia Rusă” şi ar fi sugerată din exteriorul Republicii Moldova. 

„Această provocare se înscrie în şirul acţiunilor majorităţii parlamentare, condusă de Partidul Democrat, care este menită să tensioneze situaţia din regiune şi, în primul rînd cu Rusia, în ajunul vizitei în Moldova a vice-preşedintelui Guvernului Federației Ruse, Dimitri Rogozin”, scrie președintele Dodon. De aici.

Vicepremierul Federației Ruse, Dimitri Rogozin, a fost invitat de președintele moldovean să participe la aniversarea a 25 de ani de la desfăşurarea operaţiunii de menţinere a păcii pe Nistru. Ministerul de Externe a sugerat părții ruse ca Dimitrii Rogozin să își anuleze venirea în Republica Moldova. Mai mult, pe 19 iulie, ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur i-a înmânat ambasadorului rus la Chișinău, Farit Muhametșin, o scrisoare în care autoritățile moldovene refuză să ofere dreptul de survolare a spațiului aerian moldovenesc de avioane militare, ce urmau să aterizeze atât în Chișinău, cât și la Tiraspol. De aici.

Dimitri Rogozin vine Moldova fără a fi binevenit. El îndrăznește să facă asta pentru că are sprijinul instituției prezidențiale. Amintesc că politicianul rus și-ar fi dorit să ajungă la Chișinău cu un avion militar. Autoritățile moldovene au refuzat să aprobe dreptul de survol al spațiului aerian moldovenesc avioanelor militare ruse. Oficialul rus a anunțat că, oricum va veni la Chișinău și Tiraspol, unde se va întâlni cu Igor Dodon și conducerea regiunii transnistrene. 

Declarația adoptată de către Parlamentul moldovean reprezintă încă un pas spre consolidarea independenței și suveranității statului moldovean. Este un gest politic necesar și, în condițiile unui stat parlamentar, așteptat. 

Dimitrii Rogozin a participat în conflictul transnistrean luptând de partea separatiștilor. Prin tupeul pe care îl afișează politicianul rus sfidează autoritățile moldovenești. 

 

Sfidarea lui Rogozin alimentează orgoliul președintelui Dodon. Care nu va ezita să intre în coleziune cu instituția parlamentară pentru a solicita mai multe pârghii de putere. 

Probabil una din temele pe care Partidul Socialiștilor o va agita în campania electorală de anul viitor va ține de transformarea statului moldovean într-o democrație prezidențială.

MOLDOVA, DERAPAJUL SPRE STÂNGA ȘI CORTINA DE FIER

Să nu ne ascundem după degete: contextul geopolitic din regiune este nefavorabil Republicii Moldova. Pe 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite. De aici.

Invitat la sediul NATO din Bruxelles, de către Divizia de Diplomație Publică, Ion Petrescu, publica pentru ziarul Adevărul, principalele idei făcute publice acolo: Rusia se pregăteşte pentru război; încrederea aliaţilor în Federaţia Rusă a fost distrusă total; invadarea peninsulei Crimeea, de trupe ruseşti “a fost o crimă majoră”;  aliaţii nu sunt interesaţi într-un conflict cu Rusia, dar trebuie să fie pregătiţi pentru orice eventualitate; Alianţa Nord-Atlantică îşi va menţine sprijinul pentru state partenere precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina; cu Republica Moldova lucrurile încă nu sunt tranşate definitiv. De aici.

Nu știm la ce înțelegere s-a ajuns între Trump și Putin. La întâlnirea de două ore a celor doi a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă comună, ori de o declarație a celor doi. De asta scenariile care vorbesc despre apariției unei noi Cortine de Fier pot fi plauzibile. Asta înseamnă că orice eroare de politică internă făcută de Chișinăul oficial va avea ecouri în echilibrul de politică externă promovat de statul moldovean. Și invers.

Rezultatele tuturor sondajelor de opinie realizate între Prut și Nistru arată că în actualul sistem electoral președintele Dodon și Partidul Socialiștilor este principalul favorit. Celelalte formațiuni politice care ar trece pragul electoral ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Democrat din Moldova. Sociologii constată că aceste trei partide, nu au un procentaj de încredere stabil. Directorul ADEPT, Igor Boțan, are falsa convingere că în urma unei competiții electorale liderii formațiunilor politice extraparlamentare, Maia Sandu și Andrei Năstase ar obține un rezultat foarte bun. De aici.

Domnul Boțan se înșeală. Principalul motiv pentru care Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut a ținut de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în politicienii actuali. Maia Sandu a obținut un scor bun, dar nu suficient. Rezultă că, a mic, Moldova are nevoie de o altă clasă politică ori, b mic, va derapa spre stânga.

De vreo 25 de ani sunt martor al modului în care, s-au ales și s-au menținut la putere, elitele politice moldovenești, fie de dreapta, fie de stânga: nu a fost vorba de convingeri politice ferme, ci mai degrabă de conjuncturi de interese ori de rudenie. Dacă sistemul electoral actual va fi schimbat – și am certitudinea că înspre asta ne îndreptăm – vom asista la nașterea unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Asta înseamnă refacerea legăturilor de încredere între politicieni și cetățean și obținerea acelui consens național, atât de necesar Republicii Moldova.  

Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la începutul anilor 2000, Dumitru Braghiș (premier la un moment dat) a inițiat atunci o campanie de presă pe acest subiect. După mai bine de un deceniu, în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. La 3 mai 2013, prin votul deputaților liberal-democrați și al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a inclus în programul său electoral necesitatea schimbării sistemului electoral moldovean.

Maia Sandu și Andrei Năstase se opun modificării Codului Electoral și refuză să participe la dezbaterile publice organizate pe marginea acestui subiect - o dovadă a fricii că într-un nou sistem de alegeri ar putea să nu treacă pragul electoral. Dar și un semn al slăbiciunii acestor formațiuni politice și al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova.

Maia Sandu se teme că dacă ar participa la dezbateri i s-ar aduce aminte că a fost membru al guvernului PLDM, guvernul care controla toate instituțiile statului în momentul în care miliardul dispărea din sistemul bancar moldovenesc. Ori se teme că va trebui să delegheze la dezbateri foști membrii ai PLDM, care în prezent se regăsesc alături de ea. Atunci vom constata că partidul pe care îl conduce nu este nou-nouț și curat și că din el fac parte toți cei care, anterior, l-au susținut pe Vlad Filat.

Repet, dacă între Prut și Nistru se dorește o altă clasă politică este nevoie de schimbarea sistemului electoral, altfel, Moldova va aluneca spre stânga. 

În contextul politic regional această derapare spre stânga va fi pentru mult timp. Cortina de Fier asta și așteaptă.