SCHIMBAREA LA FAȚĂ A PARTIDULUI DEMOCRAT

Vlad Plahotniuc este noul lider al Partidului Democrat din Moldova. În discursul său de investire noul preşedinte a anunțat care sunt prioritățile PDM pe durata mandatului său. 

Plahotniuc a anunțat că PDM va fi un partid al cetățenilor unde fiecare moldovean îşi va putea expune viziunea lui asupra dezvoltării statului. "Cel mai bun loc pe care Partidul Democrat trebuie să-l ocupe ca să fie aproape de oameni, nu este pe scena politică. (…) Odată și odată trebuie să ne coborâm între oameni", a declarat Vlad Plahotniuc. „PDM-ul va veni cu o iniţiativă de reformare a clasei politice, începând de la optimizarea Parlamentului şi a Guvernului, transmiterea reală în mâna poporului a controlului asupra Parlamentului,identificarea pârghiilor, prin care cetăţenii să-i poată sancţiona pe cei care nu îşi fac treaba în timpul mandatului”.  De aici.

Plahotniuc a mai declarat că se va axa pe modernizarea formațiunii politice, ca să devină un partid care promovează interesele cetăţenilor şi nu unul cu interese geopolitice. "Avem în Moldova diverse partide: pro-ruse, pro-românești, proamericane. Aceste divizări forțate a societății, isterizează populația și crează pentru toți o atmosferă de totală nesiguranță în țară. În Moldova, în campaniile eletorale în special, dar și deseori după, ai senzația că se rup în bătăi americanii, europenii, românii, rușii. Dar unde-s moldovenii aici? Care-i partidul moldovenilor? Care-i partidul la care pot să raporteze oamenii, să meargă cu încredere spre el, știind le va rezolva problemele. Partidul acesta trebuie să fie Partidul Democrat", a spus Vlad Plahotniuc. De aici.

De asemenea președintele Partidului Democrat a menționat că a venit timpul ca cei care fură să stea la pușcărie."Nimeni nu trebuie să se mai simtă protejat atunci când face inegalități, trebuie să înțelegem că vine vremea tuturor celor care fură să stea la pușcărie, indiferent de relațiile sau blatul care-l are”, a declarat Plahotniuc. De aici.

Noul lider al democraților moldoveni și-a explicat viziunea politică afirmând că ea este definită de dorința cetățenilor moldoveni, indiferent de etnia lor, “de a avea o ţară, în care să dorească să trăiască, să înveţe şi să muncească, ei şi copiii lor, fără necesitatea de a pleca şi de a căuta un ban şi un rost prin lumea mare. Insist pe ideea că viziunea noastră trebuie să fie orientată mai mult spre interiorul ţării, decât spre exterior. Ea ar putea fi redată prin sintagma Aici, Acasă, în Moldova.” De aici. 

Schimbarea la față a Partidului Democrat din Moldova este  necesară și inedită. Legitimitatea internă a schimbărilor pe care democrații vor să le impună vieții politice din Moldova ține de construcția națiunii civice moldovenești – indiferent de etnia locuitorilor dintre Prut și Nistru, toți sunt moldoveni. Pentru a se mândri cu această identitate, președintele PDM consideră că, a) moldovenii vor avea dreptul de a își sancționa aleșii, b) PDM se va transforma într-un partid care va promova moldovenismul pro-european (sintagma aparține politologului Dan Dungaciu), c) lupta împotriva corupției devine o prioritate a PDM și va continua indiferent de protecții politice, d) noua viziune politică, „Aici, acasă. În Moldova”, s-ar traduce prin sintagma – prin noi înșine și va deveni politică de stat. ( doctrină politică de esență liberală lansată în 1905 de Vintilă I.C.Brătianu )

Exact despre asta e vorba – echipa condusă de Vlad Plahotniuc și-a dat seama că actualul context politic internațional, cu o Rusie care joacă dur și are interesul să slăbească suveranitatea statului moldovean, cu o Uniune Europeană slăbită și care a oprit înaintarea către Est, singura soluție pentru Moldova ține de întoarcerea la resursele proprii, atât cele financiare cât și cele umane. Probabil este vorba de o speranță pe care liderul PDM o oferă unei societăți atomizate, îmbătrânite și marcată de sărăcie. E o voință politică care face apel la patriotism. Domnul Plahotniuc aruncă societății dintre Prut și Nistru o provocare inedită, dar foarte corectă – dacă nu noi, atunci cine? De fapt este singura soluție pentru ca statul moldovean să supraviețuiască acestui imprevizibil context politic internațional. 

Dacă va reuși să-i unească pe moldoveni, iar cele patru elemente conținute în programaticul discurs al noului președinte PDM, dezvăluie asta - Vlad Plahotniuc va surprinde plăcut. Oponenții politici ai domniei sale afirmă că este atotputernic – dacă ne va uni, înseamnă că au, în sfârșit, dreptate.

DOSARUL TRANSNISTREAN ȘI ECHITATEA SISTEMULUI DE PENSII

Ce ar avea în comun dosarul transnistrean cu echitatea sistemului de pensii din Republica Moldova? La prima vedere mai nimic. Și totuși.

Puțini dintre observatorii vieții politice dintre Prut și Nistru au aflat despre opoziția pe care au depus-o unii la reforma sistemului de pensii din Moldova. Dar această rezistență a existat. A fost o împotrivire feroce și departe de ochii presei. Oponență care, în spatele ușilor închise, acolo unde jurnaliștii nu au acces, acolo unde reprezentanții unor ministere au făcut tot posibilul să pună bețe în roate inițiativei de reformă a pensiilor propuse de guvernul Filip. Chiar dacă în fața primului ministru nimeni nu a comentat, echipa de specialiști ai Ministerului Muncii a fost cea care a dus greul pentru a convinge că noua formulă de  calculare și unificare a sistemului de pensii, este una salvatoare și necesară. Până la urmă, la limită, cu votul a 51 de deputați, proiectul a fost aprobat.  În ciuda criticilor. În ciuda rezistenței.

Textul de mai jos este însă despre altceva. Zilele trecute, ministrul Grigoraș a semnat un memorandum de colaborare cu o importanță organizație neguvernamentală din Austria, „Concordia.Proiecte Sociale”, al cărui președinte este Hans Peter Haselsteiner, ex-președinte al camerei Deputaților a Parlamentului austriac. Haselsteiner este unul din cei mai influenți politicieni din Austria și ex-președinte al grupului Strabag, una dintre cele mai importante companii de construcție din lume, cu o cifră de afaceri anuale de peste 10 miliarde de euro.  

  

Toate bune și frumoase, dar amintesc că, în 2017, statul austriac va deține președinția OSCE, iar reprezentantul special pentru reglementarea dosarului transnistrean va fi ambasadorul austriac Wolf Dietrich Heim. Ambasadorul austriac a anunțat că în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017 intenționează să viziteze Chișinăul pentru a discuta în detaliu cu partea moldavă aspectele organizatorice și activitățile care urmează a fi planificate de Austria pe timpul deținerii acestui mandat.

Șă fi trecut guvernul Filip la noi forme de diplomație? De ce nu? Memorandumul de cooperare dintre „Concordia. Proiecte Sociale” și Ministerul Muncii, este un prim-pas spre impulsionarea cooperării între aceste două părți, în beneficiul moldovenilor dar și o recunoaștere a eforturilor pe care le face deja „Concordia” în Moldova pentru susținerea copiilor, vârstnicilor și familiilor din grupurile social vulnerabile. 

Pe 18 decembrie 2016, organizația „Concordia” a organizat la Viena, în Palatul Ferstel, un concert anual de binefacere, în cadrul căruia au fost colectate fonduri pentru susținerea copiilor moldoveni aflați în situații de risc și a familiilor nevoiașe. La eveniment a participat președintele Consiliului Național al Parlamentului Austriei, ministrul federal al Familiei și Tineretului al Austriei, ministrul Justiției și alți. Prezența doamnei Grigoraș la eveniment nu a fost în zadar. Concertul anual al Concordia, aflat la a patra ediție, a reușit colectarea a 60.000 de euro, bani care, în Moldova, vor fi folosiți pentru susținerea programelor de îngrijire a copiilor și tinerilor dezavantajați.  

În discursul său de deschidere al concertului de binefacere, gazdele au spus că „știm poveștile de viață ale tinerilor moldoveni, de asta am deschis acolo două centre de plasament mari, iar copiilor le-am oferit un mediu mai prietenos de trai ce corespunde nevoilor individuale, precum casele de tip familial. Vrem să fim prezenți în Moldova, de asta am semnat acest memorandum de colaborare”.

De fapt asta este ideea – dincolo de rezistența pe care beneficiarii vechiului sistem de pensii a făcut-o reformei, dincolo de criticile pe care ministrul Grigoraș le-a primit din partea reprezentanților societății civile, lucrurile bune pe care le face echipa ministrului muncii au primit recunoaștere internațională. 

În contextul preluării de către Austria a dosarului transnistrean, această recunoaștere este importantă. Dincolo de participarea la o acțiune filantropică, doamna Grigoraș, probabil și la sugestia colaboratorilor apropiați, a făcut dovada cunoașterii diplomației populare. Asta contează.

Memorandumul semnat dă posibilitate atât organizațiilor de protecție a copilului care activează în Moldova, cât și Ministerului, să beneficieze de noi deschideri pentru colaborare, și de cei nu, de noi posibilități de finanțare. 

E un pas înainte pentru protecția celor aflați în dificultate, un pas înainte pentru consolidarea familiei și, într-un final, un pas pentru unificarea și societății moldave. Până la urmă despre asta e vorba, despre etică și echitate. Iar anularea pensiilor speciale, care a adus ministrului Grigoraș multe bătăi de cap, exact asta a făcut: a adus echitate și concordie în sistemul de pensii.  

concordie - substantiv feminin, înțelegere, armonie - din latinescul concordia.

UN NOU SARAJEVO - ASASINAREA AMBASADORULUI RUS

Observ că, de la o vreme, se tot încearcă crearea unui nou Sarajevo, totul pentru izbucnirea unei noi conflagrații așa cum s-a întâmplat în 1914. Probabil, după asasinarea ambasadorului Andrei Karlov în Turcia, cineva a crezut că Putin își va ieși din pepeni. Nu s-a întâmplat, rușii nu au reacționat cu patimă, la cald. Ministerul de Externe al Federației Ruse a anunţat luni, 19 decembrie, moartea ambasadorului lor în Turcia şi au declarat că este vorba de un act terorist. 

După o reuniune de urgență la Kremlin, Vladimir Putin, a spus că asasinatul este o încercare de a obstrucționa relațiile dintre Rusia și Turcia și este menit să încetinească eforturile de a pune capăt conflictului din Siria. El a adăugat că Rusia va răspunde doar într-un singur fel "prin intensificarea luptei împotriva terorismului."

La o primă vedere, logica tristului eveniment ar fi simplă: planificatorii asasinatului și-au dorit escaladarea relațiilor dintre cele două țări și o reacție emoțională a lui Putin - de tipul casus belli (motiv de război). În condițiile în care, după eșuata lovitură de stat din Turcia, Erdogan aplică politici de apropiere față de Moscova, deducem că moartea ambasadorului rus nu a fost doar un act de răzbunare pentru prezența militară a Rusiei în Siria, ci a fost îndreptată și împotriva președintelui turc. Kremlinul înțelege asta și nu își va îndrepta tunurile spre Erdogan, așa cum, la Moscova, ar îndemna unii.

Cu siguranță, această logică a fost luată în calcul și de planificatorii asasinatului. Desigur s-a conștientizat faptul că cei doi președinți se vor  întâlni pentru a discuta consolidarea parteneriatului ruso-turc împotriva terorismului. Și nu numai.    Probabil, scenariștii mizează ca în urma acestei întâlniri  și pozițiile ruso-turce vis-a-vis de Uniunea Europeană să  coincidă. 

Atât Putin, cât și Erdogan, au suficiente motive pentru a fi iritați de politicile pe care Uniunea Europeană le aplică față de țările lor. Amintesc că Bruxelles-ul a prelungit cu șase luni sancțiunile contra Federației Ruse, iar Parlamentul European a votat pentru înghețarea (temporară) a negocierilor de aderare a Turciei la UE. 

În același timp, la începutul lunii octombrie, Rusia și Turcia au semnat acordul pentru construcția gazoductului Turkish Stream. Este vorba de construcția a două conducte submarine care vor transporta gazul metan din Rusia până în Turcia via Marea Neagră. Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala rută de tranzit pentru livrările de gaze naturale rusești destinate Europei.

Cred că asasinarea ambasadorului rus în Turcia a avut ca principal scop aruncarea în aer a acestei înțelegeri. Probabil, pentru această amenințare la adresa planurilor lui, Putin îl va îndemna pe Erdogan să deschidă granițele migranților care vor să ajungă în Europa. Pe 25 noiembrie 2016, președintele Erdogan a amenințat Burxelles-ul că va face acest lucru. Turcia are pe teritoriul său 2,7 milioane de refugiați sirieni.  

În cazul în care Erdogan va da satisfacție doleanțelor lui Putin (și o va face), și va deschide frontiera turcă în fața migranților, Europa se va confrunta cu o nouă criză. Una mult mai profundă decât precedenta. Isteria anti-migraționistă a început deja. Camionul care a intrat în mulțimea adunată la târgul de Crăciun din Berlin vine să întărească acest val de frică împotriva migranților, iar această teamă va aduce la putere partidele naționaliste. Pe termen lung, o pondere mare a partidelor naționaliste în Parlamentul European va duce într-un final la erodarea totală a Uniunii Europene.  Spre asta mergem.

Pe termen scrut, noua criză migraționistă va pune presiune pe statele de frontieră ale UE: România, Bulgaria, Grecia. State slabe. Permanenta destabilizare a acestor țări este doar în avantajul stategic al Federației Ruse. Georgia și Ucraina pot spune adio promisunii de liberalizare a regimului de vize. Controlul la frontiera externă a UE se va înăspri. 

Toate acestea vor urma ca în urma asasinatului ambasadorului Andrei Karlov. Undei dai și unde crapă!

Ori poate, cineva, undeva, asta își dorește? 

PS

Asasinarea lui Franz-Ferdinand arhiducele Imperiului Austro-Ungar la Sarajevo în anul 1914 a dus la izbucnirea primului război mondial.

Atentatul la viața unui ambasador este motiv de război la adresa țării în care diplomatul este acreditat.  

Construirea Turkish Stream aruncă în aer geografia economică a unor state.