APOCALIPSA DUPĂ DODON ?

Curtea Constituțională a validat rezultatul scrutinului prezidenţial şi mandatul Președintelui Republicii Moldova. Era de așteptat. Anularea alegerilor prezidențiale putea avea loc doar în cazul în care un tribunal ar fi stabilit că procesul electoral a fost fraudat. Nu a fost cazul. Votul celor 4 mii de cetățeni moldoveni din diaspora, care nu au putut vota, nu ar fi putut schimba diferența de peste 67 de mii de voturi existentă între Igor Dodon și Maia Sandu. Așa că, vor unii sau nu, domnul Dodon devine ce de-al cincilea președinte al Republicii Moldova.

Înclin să fiu de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că tergiversarea acestei validări a fost una intenționată – probabil, Andrei Năstase și Maia Sandu au vrut să îi testeze puterea de rezistență. Cei doi au încercat, prin metoda contestațiilor și a vizitelor făcute în diaspora moldoveană, să își consolideze electoratul. Doamna Sandu a scăpat din captivitatea mediatică a lui Andrei Năstase, plecând la Londra. Ciudat e că în ziua în care judecătorii Înaltei Curți discutau validarea mandatului lui Dodon, doamna Sandu a preferat să rămână în Marea Britanie. Semn că, după o lună de la prezidențiale, nu și-a revenit din șocul înfrângerii și nu are puterea să treacă peste, mai departe în lupta politică. Să fi renunțat Maia Sandu la tot și  Andrei Năstase să fie cel care va face anunțul despre necesitatea unirii dreptei moldovenești într-un nou proiect politic? Nu știu, râmâne să vedem.

Nu sunt de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că, din funcția de șef al statului moldovean, ar fi putut să împiedice deschiderea punctului de contact NATO în Moldova, reforma sistemului de pensii ori numirea procurorului general. Toate aceste procese au avut parte de votul majorității parlamentare, o dispută între șeful statului și corpul de deputați ar fi aruncat o umbră proastă asupra startului noului mandat prezidențial. Nu cred că noului președinte îi arde de asta. 

Imediat după afișarea rezultatului turului doi al prezidențialelor, domnul Dodon a anunțat că va fi președintele tuturor, deci și președintele celor care nu l-au votat. E obligat să facă asta. De ce? Pentru că domnia sa a fost votat nu numai de către simpatizanții clasici ai socialiștilor moldoveni, cei despre care se spune că ar fi persoane în etate, care stau în provincie și nu au multă carte. Diferențele dintre profilurile electorale ale celor care au votat-o pe Maia Sandu și martorii lui Dodon nu sunt atât de mari cât le place unora să creadă. Dodon a fost votat și de populația urbană, și de cei cu multă școală, și de tineri dar și de maturi. 

Așa că, domnul președinte să facă bine și să își echilibreze retorica. Că e președintele tuturor cetățenilor! Da, sunt de acord că Moldova trebuie să facă eforturi pentru a deschide piața de desfacere din Federația Rusă. Probabil, anul viitor, cu ocazia vizitei oficiale în Federația Rusă, președintelui Dodon i se va face acest cadou. Desigur, Republica Moldova va plăti pentru asta – o pierdere necesară. Dacă nu vor o apocalipsă, domnul Candu, domnul Filip și domnul Dodon vor trebui, de comun acord, să calculeze, repede și din timp, aceste cedări.   

Federația Rusă va juca dur, interesele ei nu sunt într-un acord total cu interesele suverane ale statului moldav. Dar dacă, la colacul de salvare aruncat de Uniunea Europenă și România, politicienii moldoveni vor și gura de oxigen rusească, ei trebuie să elaboreze planul în care să împace, atât capra geopolitică, cât și varza moldovenească. 

Nu cred deloc afirmației care spune că Uniunea Vamală ar fi o soluţie pentru Moldova, această retorică valorează doar cât o ceapă degerată atât timp cât Republica Moldova nu are frontieră cu o țară care face parte din această asociație. 

Nu cred că, după victoria lui Trump, Uniunea Europeană mai are interesul de a înainta victorioasă către Est. Bruxelles-ul și-a oprit extinderea și acum își dorește menținerea status quo-ului și liniștea la frontierele externe.  

Și nu cred că românii își doresc să se unească cu Moldova. Dacă ar fi vrut asta ei ar fi ales la alegerile parlamentare din România, partidul domnului Băsescu – Partidul Mișcarea Populară. Este singura formațiune politică care a militat deschis pentru unire, dar ea abia a acumulat voturi pentru a-l trece pe Traian Băsescu pragul Parlamentului de la București.

În acest context politic, noul președinte moldovean, validat deja de către Curtea Constituțională, nu are de urmat multe scenarii. Ce îi rămâne de făcut domnului președinte Dodon? Un singur lucru: să ne unească pe interior. Va reuși asta doar dacă va fi și președintele celor care nu l-au votat. Sunt destui ca mine.

SCHIMBARE DE FILOSOFIE PE RELAȚIA CHIȘINĂU - BUCUREȘTI

Rezultatul alegerilor parlamentare românești a demonstrat că stânga politică românească încă nu poate fi înfrântă. 

PSD a obținut cel mai bun scor obținut vreodată - 46,09% la Senat și 45,9%, la Camera Deputaților. Dreapta politică din România a rămas mult în urmă, PNL a obținut la Senat - 20,26%, iar la Camera Deputaților - 19,88%. O diferență abisală care ne vorbește despre lipsa unei personalități credibile pe dreapta. Pe locul al treilea se situează USR care a obținut 8,55% la Senat și 8,49% la Camera Deputaților. UDMR a obținut 6,28% la Senat și 6,29% la Camera Deputaților, în timp ce ALDE are 6,07% la Senat și 5,64% la Camera Deputaților. Ultima formațiune politică care a intrat în Parlamentul României este partidul domnului Băsescu, PMP care a obținut cu greu, 5,34% la Senat și 5,06% la Camera Deputaților, votul cetățenilor români din Republica Moldova a fost decisiv. De aici.

Constat că electoratul român nu crede discursului pro-unionist al domnului Băsescu. Românii au alte probleme pe capul lor. Problemele lor stringente sunt economice, de asta au votat pentru creșterea economiei, pentru bani mai mulți în buzunarele lor, pentru taxe și impozite mai mici.

Primul care și-a anunțat bucuria pentru succesul electoral al PSD a fost prim-vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc. El a scris pe rețelele de socializare că dorește statului român echilibru și stabilitate politică în frunte cu social-democrații. Era de așteptat, PDM-ul are semnat un tratat de colaborare cu PSD-ul iar conducerile celor două formațiuni politice sunt în relații amicale. De aici.

Conducerea PDM și-a dat seama că schimbările politice din România sunt inevitabile. Era clar că discursul populist al dreptei românești nu mai era gustat de cetățeanul român. Parteneriatul dintre cele două partide a impus o schimbare de filosofie politică și social democrației din Republica Moldova. E vorba despre o minimă responsabilitate în fața cetățeanului. Cu siguranță, pe 10 decembrie 2016, la Consiliul Politic al PDM s-a discutat și despre asta. Modernizarea formațiunii politice moldovene nu putea avea loc fără exemplul de asumare al responsabilității pentru rezultatele obținute de candidatul PDM, Marian Lupu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Una din motivațiile pentru care președintele PDM, Marian Lupu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al acestei formațiunii. Dar nu cea esențială. Lupu a anunțat că, pe 24 decembrie, la Congresul PDM, nu va candida pentru funcția de președinte al partidului. El a anunțat că rămâne alături de PDM și că se va implica în proiectele de modernizare ale acestei formațiuni politice. De aici.

Repet – așteptata victorie a PSD-ului în România a impus și modernizarea PDM. Marian Lupu a fost cel care a adus plus de valoare PDM-ului la alegerile parlamentare din 29 iulie 2009. Social democrația moldovenească s-a reinventat împreună cu el. Dar rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a arătat că numele domnie sale este asociat cu cei care, după "revoluția twitter", și-au asumat administrarea puterii în Moldova: Vlad Filat, Serafim Urechean și Mihai Ghimpu. Politicieni care cu rating negativ. Marian Lupu și-a dat seama de asta și, pentru binele partidului din care face parte, a făcut un pas înapoi – atât din cursa prezidențială, cât și de la șefia partidului. Pentru acest lucru trebuie lăudat. 

Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, Vlad Țurcanu, ex-purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, afirma că “prin demisia sa, Marian Lupu a transformat o situație de facto, în una aproape de jure, pentru că, de mai mulți ani, președintele adevărat al PDM este Vladimir Plahotniuc.” De aici.

Nu cred că Plahotniuc este atotputernic. Da, este un jucător politic serios. Doar că, veridicitatea enunțului făcut de Vlad Țurcanu va fi demonstrată pe 24 decembrie, data la care va avea loc Congresul PDM. Atunci vom vedea dacă prim-vicepreședintele PDM își dorește, sau nu, șefia acestui partid. Nu văd nici un motiv care l-ar împiedica pe Vlad Plahotniuc să candideze. Dar decizia finală va aparține delegaților prezenți la congres. 

Cu siguranță, după investirea noului guvern al României, al PSD-ului, vom asista la o schimbare de filozofie și pe relația București-Chișinău. Componenta liberală, impusă de președintele Iohannis acestor relații, se va estompa. Sunt sigur că, planul de acțiune pentru Republica Moldova, discutat la CSAT, va suferi modificări, dar, obiectivul strategic al României, de integrare europeană a spațiului dintre Prut și Nistru, va râmâne în esență același. Nu cred că, președintele Iohannis va mai insista ca Palatul Cotroceni să își asume responsabilitatea pentru implementarea acestui plan. După înfrângerea PNL, acest lucru ar fi imoral. Centrul de comandă se va muta spre Palatul Victoria, acolo unde mă aștept să apară un centru de gestionare al relațiilor București-Chișinău. Așa cum a fost între 2001-2005, Biroul pentru Relațiile cu Republica Moldova trebuie să se afle în subordinea directă a premierului României. Șeful acestui birou ar trebui să răspundă, să gestioneze și să administreze toate relațiile cu Republica Moldova.  

Această așteptată schimbare de filosofie a relațiilor dintre România și Republica Moldova nu va fi ușoară. Implementarea unui plan pragmatic al acestor relații necesită responsabilitate și evidență. Mai ales, evidența banilor cheltuiți în van și a lucrurilor prost făcute. Dacă Bucureștiul își dorește cu adevărat relații pragmatice cu Chișinăul, cineva va trebui să-i spună viitorului premier al României toate astea. Pentru că s-au spus multe și s-au făcut destul de puține. Pentru că s-a vorbit de unire în timp ce Chișinăul dorea investiții, pentru că s-a vorbit de poduri de flori în timp ce moldovenii doreau poduri reale peste Prut. Chișinăul s-a săturat de vorbe. A venit timpul faptelor. De ambele părți ale Prutului.

Cred că se poate.  


PS

Și da, știm că în România, zilele astea, când se discută despre rezultatul alegerilor și se ajunge la Băsescu, moldovenii sunt înjurați - că votul lor l-a băgat în Parlament. Dar la cât spectacol va face acolo, zic că se merită. Apropo, pentru toate înjurăturile pe care le primesc românii din Republica Moldova, ar fi bine, domnule Băsescu, să veniți pe 24 ianuarie la Chișinău și să ne mulțumiți.

GHID DE EXPLOATARE A PARLAMENTARELOR ROMÂNEȘTI PENTRU BASARABENI

România își va alege duminică deputații. Pragul de intrare în Parlamentul de la București este de 5 la sută. Majoritatea românilor spun că la alegerile parlamentare din 11 decembrie vor vota cu Partidul Social Democrat – 44 la sută. Partidul Național Liberal va ieși pe locul al doilea – 23 la sută. Uniunea Salvați România va acumula 7 % iar Alianța Liberalilor și Democraților din România (ALDE) va acumula 6 procente. Tot atâtea voturi vor merge către Partidul Mișcarea Populară. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va culege 5% din simpatia electoratului. De aici.

Cine și ce reprezintă aceste partide?

Partidul Social Democrat este urmașul formațiunii politice condusă de Ion Iliescu, cel care a fost artizanul revoluției din 89. Este formațiunea politică care s-a opus reducerilor salariale (și pensiilor) efectuate la comanda președintelui Traian Băsescu pe care a încercat să îl demită din funcție. Rezistența, populistă, în fața măsurilor luate de Băsescu l-au făcut să fie simpatizat de populația României. Votul repetat al PSD-ului în parlamentul României a făcut posibil ajutorul financiar românesc destinat Republicii Moldova. Victor Ponta, în funcție de premier al statului român, a fost cel care a decis finanțarea gazoductului Iași – Ungheni.

Partidul Național Liberal este în acest moment partidul puterii – această formațiune politică l-a susținut pe Klaus Iohannis la prezidențialele din România. În noiembrie 2015, deputații PNL au sprijint decizia președintelui Klaus Iohannis prin care acesta a refuzat împrumutul de 150 de milioane de euro destinat Republicii Moldova.

Alianța Liberalilor și Democraților este partidul creat de fostul prim ministru al României (2004-2008), Călin Popescu Tăriceanu. Principalul argument pentru care cetățenii români spun că votează ALDE este faptul că această formațiune politică s-a dovedit a fi cea mai „anti-băsistă“ dintre toate. Actualmente partidul domnului Tăriceanu este văzut ca fiind fața liberală a social democraților români. Din 2008 ALDE este de fapt un partid social liberal aflat în susținerea PSD.  

Uniunea Democrată Maghiară din România este o organizație politică fondată pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. Din 2007 a devenit membră a Partidului Popular European, deci se consideră a fi un partid de centru-dreapta.

Uniunea Salvați România este partidul societății civile și al intelectualilor nemulțumiți de modul în care se desfășoară politica românească. Traseul acestei formațiuni politice a fost dubios încă de la apariția lui, în 2015. Există suficiente voci care afirmă că USR-ul ar fi de fapt un instrument politic cu structuri artificiale creat de către Klaus Iohannis. În timpul actualei campanii electorale s-a observat că între PNL și USR a existat o relație ambiguă, USR-ul fiind lăsat să muște din electoratul tradițional al liberalilor

Partidul Mișcarea Populară este noua formațiune politică a fostului președinte al României, Traian Băsescu. Cu votul basarabenilor acest vehicol politic ar putea să îl transporte pe fostul șef al statului român în Parlament.

Tabloul prezentat arată care sunt principalii actori ai scenei politice românești: două partide mari și sateliții lor. Rezultatul obținut de partidele mari și sateliții vor face posibilă majoritatea parlamentară care va oferi primul ministru al României. 

Zilele trecute un fruntaș liberal afirma că PNL-ul și-ar dori un guvern cu USR, cu UDMR, ba chiar și cu PMP. Ce ar înseamnă afirmația făcută de fruntașul liberal? Că de fapt nu contează cine este câștigătorul alegerilor, contează formațiunea politică care administrează majoritatea parlamentară. 

Liderii PSD afirmă că, dacă va fi nevoie, vor face  o alianță post electorală cu echipa domnului Tăriceanu. 

Într-un recent interviu oferit portalului ziare.com, sociologul Darie Cristea, director general al INSCOP, afirma că social democrații se mobilizează mai bine la vot decât liberalii. Electoratul liberalilor este mai individualist. Potrivit lui PNL-ul nu mai poate să își mobilizeze un bazin electoral mai semnificativ.”Dacă ne uităm la ultimele alegeri, realitatea e că PSD a intrat în zone de electorat la care tradițional nu avea acces: persoane mai tinere și clasa de mijloc. A creat mesaje și pentru aceste segmente,” afirmă Darie Cristea. De aici.

Devine clar că, PSD-ul, probabil împreună cu ALDE, are șansa reală de a reveni în Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tăriceanu știe deja numele viitorului premier al României. Pentru oficialii din Republica Moldova acest lucru este pozitiv. PDM are un tratat de colaborare politică cu PSD din România. 

Semnalele transmise de Cotroceniul domnului Iohannis au impus instituțiilor statului român o stare de  pasivitate față de Chișinău. Ba mai mult, în noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. Dacă nu ar fi fost votul deputaților social democrați Chișinăul ar fi intrat în incapacitate de plată. 

Nu cred că domnul Iohannis va reuși să își impună în Parlamentul de la București majoritatea pe care și-o dorește. Mă aștept ca viitorul prim ministru al României, pe relația București-Chișinău, să fie mai activ și determinat. Cu atât mai necesar în condițiile în care la Chișinău va fi investit un președinte de stânga.