ȘI TOTUȘI DOMNULE BREGA CÂȚI MOLDOVENI VOR BENEFICIA DE AJUTORUL UMANITAR ROMÂNESC?

Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA a prezentat pe 24 februarie rezultatele unui sondaj sociopolitic realizat în februarie 2016. Potrivit rezultatelor, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidul lui Renato Usatîi ar acumula cele mai multe voturi - fiind cotat cu 19,8%. La polul opus se află partidele care sunt, sau au fost până nu demult, la guvernare. Mai mult, rezultatele arată că, în cazul unor alegeri directe ale președintelui, 12 la sută dintre participanții la sondaj l-ar prefera în fruntea statului moldovean pe Renato Usatîi. Simpatizanții Platformei Demnitate și Adevăr, mișcare politică care a protestat alături de socialiștii moldoveni și membrii formațiunii politice condusă de Usatîi, au inițiat deja o campanie de strîngere de semnături pentru declanșarea unui referendum care ar permite cetățenilor moldoveni să își aleagă prin vot direct președintele. Mandatul președintelui Nicolae Timofti expiră în mai puțin de o lună.

Tot pe 24 februarie, președintele Nicolae Timofti a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. După ședință, premierul Pavel Filip a spus că ședința a fost binevenită și că a pus în fața factorilor de decizie riscuri de securitate, dar a elaborat și soluții pentru depășirea acestora. „Trebuie să prevenim toate problemele care ar putea să apară”, a spus primul ministru. Domnia sa a adăugat că, statul are datoria de a acționa cu mult timp înaintea apariției problemelor, de asta este nevoie de o abordare sistemică care ar permite înțelegerea cauzelor și deschide posibilitatea eliminării acestora.

Spritul de prevenire al unor posible probleme pe relația București – Chișinău este cel care mă îndeamnă să trag un semnal de alarmă referitor la riscurile ascunse în mecanismul de distribuție al ajutorului umanitar pus la dispoziția Republicii Moldova de către statul român. Explic.

Presa românească a făcut cunoscut faptul că statul român va trimite în Republica Moldova un ajutor umanitar în valoare de aproape 17 milioane de RON sub formă de produse alimentare și păcură. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al guvernului de la București domnul Dan Suciu. Potrivit acestuia, ajutorul constă în produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar şi în păcură pentru încălzire. 

Luni, 22 februarie, presa din Republica Moldova a aflat că viceprim-ministrul moldovean Gheorghe Brega a discutat cu ambasadorul României la Chișinău, domnul Marius Lazurcă, aspectele tehnice de recepționare și distribuire ale acestui ajutor. Potrivit datelor puse la dispoziția presei de către oficialii moldoveni, Guvernul României, în perioada imediat următoare, va înștiința oficial autoritățile de la Chișinău asupra tuturor detaliilor de conținut și de livrare a acestor produse. În cadrul întrevederii dintre cei doi oficiali, s-a discutat despre grupurile de destinatari, aflați în situații de dificultate, despre corectitudinea și transparența listelor pregătite de autoritățile locale. 

Cu siguranță, ajutorul umanitar oferit de Guvernul României  familiilor sărace din Republica Moldova reprezintă o acțiune generoasă. Acțiunea ascunde însă în ea cel puțin trei probleme pe care autoritățile de la Chișinău împreună cu cele de la București ar trebui să le administreze de urgență.

Este vorba de faptul că acest ajutor umanitar poate contribui la dezbinarea și mai profundă a societății moldovene pe criterii etnice/geopolitice. Nici nu au reușit primarii moldoveni să întocmească listele potențialilor beneficiari că, în regiunea găgăuză a sosit deja un lot de ajutoare umanitare venit din partea Federației Ruse. E o acțiune de descurajare a efortului umanitar românesc în Republica Moldova.

Ajutorul umanitar poate alimenta și mai mult nemulțumirea populației. Inițial, partea română, a acceptat criteriile de elaborare a listelor în baza cărora au fost identificate ca receptori ai ajutorului umanitar circa 150 mii de familii din Republica Moldova. Din discuțiile avute cu reprezentanții asociațiilor de primari, am înțeles că, după acceptarea acesor liste, autoritățile române și-au arătat disponibilitatea de a mai oferi ajutor umanitar pentru încă a 15 mii de familii. Numărul final de potențiali beneficiari ai ajutorului umanitar românesc s-a ridicat la cifra de 165 de mii familii nevoiașe. Primarii moldoveni au fost cei care au identificat la nivel local familiile aflate în dificultate și le-au prezentat oficialilor de la guvern această listă. Primarii mi-au spus că, după ce listele au fost prezentate oficialilor români, partea română a dat înapoi. Îmi pare firesc, 165 de mii  de familii nevoiașe este un număr suficient pentru a-ți pune mâinile în cap și a revizui datele problemei. Primarii au înțeles că oficialii români au solicitat reducerea listelor la doar 20 de mii de familii. Este dreptul legitim al autorităților române de a reduce numărul de receptori ai acestui ajutor umanitar. 

Doar că, în acest moment, ca urmare a acțiunii de popularizare a ajutorului umanitar românesc, aproape în fiecare localitate există o așteptare față de această promisiune a autorităților române. Ce vor crede familiile nevoiașe în momentul în care ajutorul făgăduit nu va sosi? Primarii moldoveni vă întreabă domnule viceprim-ministru Brega, până la urmă, câți moldoveni vor beneficia de ajutorul umanitar din România, 150 de mii ori doar 20 de mii? Primarii înțeleg că nemulțumiților li se poate lua darul, dar întreabă nedumeriți de ce a fost făcută o promisiune care din start s-a știut că nu poate fi ținută? 

Observ că autoritățile moldovene au nimerit într-o situație delicată. Vorba proverbului: „m-a ajutat de m-a omorât”. Repartizarea acestui ajutor umanitar la doar 20 de mii de familii nevoiașe, alimentează existenta suspiciune de corupție și favoritism de care sunt acuzați primarii și va trezi invidie și neîncredere față de mecanismul de distribuirea ajutoarelor materiale. Acesta este motivul pentru care reprezentanții primarilor au decis să se întîlnească cu autorul acestor rânduri.

În aceste condiții, pentru a prevenii apariția unor voci care ar acuza autoritățile locale de sifonarea unui ajutor necesar consider că ar trebui schimbat/modificat beneficiarul final al acestora. Un target corect către un receptor concret reduce riscul de apariție al acestor insinuări. Atenție, este vorba de produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar şi în păcură pentru încălzire.

De ce oare acest ajutor umanitar nu ar fi direcționat, sub egida OSCE,  către  localitățile moldovenești/românești din raioanele de est ale Moldovei? Dincolo de Nistru locuiesc peste șase mii de familii ale cetățenilor Republicii Moldova.  Un target omogen, bine definit și concret. Un ajutor umanitar în aceste localități ar fi binevenit. La fel de bine, acest ajutor umanitar ar putea fi repartizat doar persoanelor cu disabilități. Datele statistice vorbesc despre faptul că în Moldova există aproximativ 27 de mii de persoane cu disabilități, categorie de cetățeni care are nevoie în mod urgent de ajutorul statului. Lipsa resurselor financiare a făcut imposibilă majorarea îndemnizațiilor acestora. Și la urma urmei, pentru a stopa insinuările de orice fel, acest ajutor ar putea fi repartizat bătrînilor singuratici și persoanelor țintuite la pat.

Repet: a repartiza un generos și binevenit ajutor umanitar doar la 20 de mii de familii, dintr-un număr total de 150 de mii care a fost inițial, va trezi suspiciune, invidie și neîncrederea în guvernul Filip. Exact ceea ce așteaptă adepții alegerilor parlamentare, socialiștii domnului Dodon și adepții lui Renato Usatîi. Nu cred că autoritățile române își doresc creșterea numărului de simpatizanți ai formațiunii politice conduse de domnul Dodon ori domnul Usatîi. Tocmai pentru ca acest lucru să nu se întâmple consider că este necesară alegerea unui receptor bine definit al ajutorului venit din România. 

Un ajutor umanitar vine să consolideze societatea, să trezească solidaritatea și compasiunea față de cei dezavantajați social – calități care ar trebui să unească  societatea. Tocmai pentru a prevenii dezbinarea societății moldovene cred că cea mai bună soluție ar fi ca autoritățile statului moldovean să demareze împreună cu societatea civilă, oamenii de afaceri o campanie socială de binefacere. Ajutorul românesc ar trebui să fie doar începutul. Altfel, dacă de pe urma ajutorului românesc ar avea de crescut în sondaje domnul Usatăi ori domnul Dodon, ajungem la vorba care spune că s-a dorit să se facă bine, dar a ieșit ca de obicei,  ne-am ajutat, de ne-am omorât. Nu cred că, la București, premierul Dacian Cioloș își dorește un așa rezultat.

LUCINSCHI, PETRENCO ȘI DODON. POSIBILI ALIAȚI?

Pe șase februarie PLDM-ul domnului Streleț a anunțat că este gata să participe la proteste alături de Partidul Socialiștilor, Platforma DA și partidul domnului Usatîi. Motivul ar ține de dorința mai multor structuri regionale liberal democrate de a părăsi acest partid. Liderii de la Chișinău ai partidului consideră că dizidența de care dau dovadă liderii lor regionali ar fi una provocată din exterior și că „asupra liderilor locali ai PLDM s-ar face presiuni pentru a provoca plecarea lor”. 

Sâmbătă, 20 februarie, vicepreședinții PLDM, Valeriu Streleț și Liliana Palihovici precum și deputatul liberal democrat Chiril Lucinschi s-au întâlnit cu șeful Delegației UE în Republica Moldova. Cei trei s-au plâns oficialului european că, „în Moldova un singur partid a acaparat toată puterea în stat"  și că „acest lucru este un precedent periculos”. Nu este pentru prima dată când deputatul Chiril Lucinschi apare în public alături de vicepreședinții acestei formațiuni politice. Domnul Streleț și domnul Lucinschi sunt nemulțumiți pentru faptul că după șase ani în care au împărțit împreună cu liberalii și democrații moldoveni funcțiile de conducere în statul moldovean, în prezent nu li se mai oferă nimic. Păi, de bună voie și nesiliți de nimeni, au trecut în opoziție. De ce ar trebui să le fie oferite funcții? 
După ce liberal democrații au rămas cu ochii la ușă, domnul Streleț și domnul Lucinschi propun ca șefii de instituții să fie aleși prin concurs. Măi să fie! Asta vine de la partidul căruia, în ultimii șase ani, i-a revenit funcții la CEC, la BNM, la CCA, la ANRE și la SIS? În acești șase ani de ce oare nu s-a plâns niciodată de monopolizarea puterii în stat?

Echipa domnului Streleț este în criză de imagine. Acest lucru s-a întâmplat treptat, dar startul a fost dat la 15 octombrie 2015, după reținerea domnului Filat. De atunci, o parte din instituțiile media, care contribuiau la menținerea unei imagii pozitive a liberal democraților, au început să aibă dificultăți. Postul de televiziune Vocea Basarabiei și-a trimis colaboratorii în șomaj tehnic. Firesc. Potrivit Declaraţiei cu privire la transparenţa proprietăţii depusă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, proprietarul legal al acestei instituții media, tot el și administrator al firmei Caravita, se află în arest suspectat în dosarul furtului de la BEM.

Pe 6 noiembrie, Judecătoria sectorului Buiucani din municipiul Chișinău l-a condamnat pe proprietarul Caravita la cinci ani privațiune de libertate. Totodată, instanța de judecată a hotărât ca persoanele juridice — companiile „Caravita" și „Business Estate Investments" – să fie obligate la  restituirea sumei de 2 milioane 793 de  mii 229 de euro în folosul Băncii de Economii. O sumă exorbitantă! Arterele de finanțare a trustului mediatic care îl simpatiza pe domnul Filat au dispărut. Fostul proprietar al Vocii Basarabiei, domnul Săhărneanu, afirmă că Vocea Basarabiei este scoasă la vânzare. Înclin să-i dau dreptate. 

Situația administratorului legal al Vocii Basarabiei (tv și radio) este dificilă. De curând, agențiile de presă notau că, domnul Ion Rusu, proprietar al Caravita (și legal al VB) a cerut o condamnare mai blândă. Ședința de judecată în care s-a făcut auzită această dorință s-a desfăşurat cu ușile închise. Procurorul care intrumentează acest caz a declarat că ședința s-a ținut departe de ochii presei din cauza caracterului confidenţial al declaraţiilor. Ce declarații ar fi putut fi atât de condifențiale? Că doar, pe 6 noiembrie 2015, instanţa de judecată l-a recunoscut ca vinovat de spălare de bani pe domnul Rusu? Atunci domnia sa a recunoscut că a camuflat provenienţa a aproximativ 2 800 000 de euro și că beneficiarul companiilor menţionate a fost liderul PLDM, Vladimir Filat. Cerința pentru o condamnare mai blândă a domnului Rusu să se bazeze pe o colaborare mai profundă a domniei sale cu procurorii care administrează dosarul în care este inculpat domnul Filat?  

Și domnul Chiril Lucinschi are probleme. Financiare. Domnul Lucinschi declară că, ‘’în domeniul afacerilor media nu sunt perspective’’ și că dorește să își vândă o bună parte din afacerile pe care le are în acest domeniu. Potrivit portalului newsmaker, printre cumpărători ar fi persoane aflate în anturajul PSRM, care recent au lansat postul de televiziune NTV și care vor să își mărească „puterea mediatică”. Domnul Lucinschi neagă că ar vinde socialiștilor. Dar în afara domnului Dodon, care este singurul care are atât interes cât și putere financiară pentru a investi, în plină criză, în spațiul media îl mai văd interesat de media doar pe domnul Usatîi.  

Toate aceste mișcări pe care le face conducerea PLDM au loc cu cinci săptămâni înaintea Congresului PLDM, acolo unde urmează să fie decis viitorul partidului şi aleasă o nouă conducere. Această întâlnire extraordinară a fost anunțată pentru data de 20 martie 2016. Anterior, domnul Streleț a spus că, „în această perioadă, PLDM va trece printr-un proces profund de evaluare a situaţiei interne, de promovare a unor principii de lustraţie internă în partid şi de neacceptare în componenţa partidului a persoanelor care au probleme cu justiţia”. Potrivit lui Streleț, toţi membri de partid care au probleme cu justiţia, inclusiv actualul preşedinte al PLDM, domnul Filat, ar trebui să renunțe la calitatea de membru al PLDM. De fapt, domnul Streleț și domnul Lucinschi aşteaptă demisia lui Vladimir Filat pentru a putea candida la această funcție. Asta este descifrarea frământărilor interne ale acestui partid. Domnul Streleț a declarat în mod public că va candida pentru funcția de președinte al acestei formațiuni. Domnul Lucinschi a ezitat să facă acest anunț. Desele apariții ale domniei sale alături de vicepreședinții PLDM vorbesc despre faptul că nu a mai rămas mult până când îl va face. 

Devine clar că între liderii PLDM se desfășoară o tăcută luptă pentru șefia acestui partid. Liderii locali ai PLDM au fost primii care și-au dat seama despre asta și, o bună parte din ei, nu au vrut să participe la aceste bătăli intestinale. De aici și dorința lor de a părăsi, de bunăvoie, o formațiune politică care are serioase probleme de imagine și de credibilitate. Liderii locali ai PLDM nu își doresc ca numele lor să fie asociat cu cei care sunt gata să se alieze cu socialiștii domnului Dodon. 

Probabil, în vâltoarea luptei pentru postul de președinte al PLDM, există probabilitatea ca domnul Lucinschi să propună conducerii PLDM proteste comune alături de PSRM. Cârcotașii din PLDM spun că desele apariții ale domnului Dodon la postul de televiziune controlat de domnul Chiril Lucinschi sunt dovada simpatiilor lui pentru politicile promovate de Partidul Socialiștilor. 

Domnul Dodon, nu-i așa, are de ce să fie simpatizat. Domnia sa a fost cel căruia i-a reușit să elibereze din arest preventiv grupul, nu tocmai pașnic, de manifestanți condus de Grigore Petrenco. O acțiune populistă cu care deja socialiștii se laudă. Decizia de eliberare din arest preventiv și punerea sub arest la domiciliu a fost luată de judecători după ce fracțiunea deputaților socialiști din Parlamentul Republicii Moldova a depus garanții în favoarea lui Grigore Petrenco și ai celor șase susținători ai săi. La ultima ședință de judecată a grupului Petrenco, în fața Judecătoriei Râșcani sute de oameni au protestat violent în favoarea acestui grup și au susținut eliberarea lui din arest.

Probabil că decizia de eliberare din arest a luat în calcul reducerea riscurilor de confruntare a demonstranților cu apărătorii ordinei publice. Probabil, judecătorii au plasat responsabilitatea pentru acțiunile viitoare ale acestui grup pe umerii Partidului Socialiștilor. Domnul Dodon are de dus o sarcină grea - ce va face în cazul în care, in extremis, domnul Petrenco decide să încalce prevederile arestului la domiciu și să dispară? În cazul acestui nefericit scenariu, cum vor argumenta judecătorii neobișnuita lor decizie?

Așa că, mă aștept ca, în scurt timp, domnul Dodon să vorbească la televiziunea domnului Lucinschi, despre eliberarea lui Petrenco și despre noile responsabilități ale PSRM-ului - eliberararea domnului Filat, că doar s-a creat un precedent. Ce va face domnul Streleț, dacă domnul Lucinschi va propune un protest alături de socialiștii lui Dodon și de Grigore Petrenco pentru eliberarea domnului Filat? Cred că domnul Streleț nu ar accepta această propunere - nu beneficiază de armura imunității parlamentare. Presupun că inițiativa va trece în mâinile domnului Chiril Lucinschi și va fi intens folosită. Nici un judecător nu îi va schimba domnului Filat forma de reținere, dar manifestațiile pe această temă vor fi un subiect că organizatorul merită să fie președintele a ce a mai rămas din PLDM. Oare îl va crede cineva?