ȘI TOTUȘI DOMNULE BREGA CÂȚI MOLDOVENI VOR BENEFICIA DE AJUTORUL UMANITAR ROMÂNESC?

Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA a prezentat pe 24 februarie rezultatele unui sondaj sociopolitic realizat în februarie 2016. Potrivit rezultatelor, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidul lui Renato Usatîi ar acumula cele mai multe voturi - fiind cotat cu 19,8%. La polul opus se află partidele care sunt, sau au fost până nu demult, la guvernare. Mai mult, rezultatele arată că, în cazul unor alegeri directe ale președintelui, 12 la sută dintre participanții la sondaj l-ar prefera în fruntea statului moldovean pe Renato Usatîi. Simpatizanții Platformei Demnitate și Adevăr, mișcare politică care a protestat alături de socialiștii moldoveni și membrii formațiunii politice condusă de Usatîi, au inițiat deja o campanie de strîngere de semnături pentru declanșarea unui referendum care ar permite cetățenilor moldoveni să își aleagă prin vot direct președintele. Mandatul președintelui Nicolae Timofti expiră în mai puțin de o lună.

Tot pe 24 februarie, președintele Nicolae Timofti a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. După ședință, premierul Pavel Filip a spus că ședința a fost binevenită și că a pus în fața factorilor de decizie riscuri de securitate, dar a elaborat și soluții pentru depășirea acestora. „Trebuie să prevenim toate problemele care ar putea să apară”, a spus primul ministru. Domnia sa a adăugat că, statul are datoria de a acționa cu mult timp înaintea apariției problemelor, de asta este nevoie de o abordare sistemică care ar permite înțelegerea cauzelor și deschide posibilitatea eliminării acestora.

Spritul de prevenire al unor posible probleme pe relația București – Chișinău este cel care mă îndeamnă să trag un semnal de alarmă referitor la riscurile ascunse în mecanismul de distribuție al ajutorului umanitar pus la dispoziția Republicii Moldova de către statul român. Explic.

Presa românească a făcut cunoscut faptul că statul român va trimite în Republica Moldova un ajutor umanitar în valoare de aproape 17 milioane de RON sub formă de produse alimentare și păcură. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al guvernului de la București domnul Dan Suciu. Potrivit acestuia, ajutorul constă în produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar şi în păcură pentru încălzire. 

Luni, 22 februarie, presa din Republica Moldova a aflat că viceprim-ministrul moldovean Gheorghe Brega a discutat cu ambasadorul României la Chișinău, domnul Marius Lazurcă, aspectele tehnice de recepționare și distribuire ale acestui ajutor. Potrivit datelor puse la dispoziția presei de către oficialii moldoveni, Guvernul României, în perioada imediat următoare, va înștiința oficial autoritățile de la Chișinău asupra tuturor detaliilor de conținut și de livrare a acestor produse. În cadrul întrevederii dintre cei doi oficiali, s-a discutat despre grupurile de destinatari, aflați în situații de dificultate, despre corectitudinea și transparența listelor pregătite de autoritățile locale. 

Cu siguranță, ajutorul umanitar oferit de Guvernul României  familiilor sărace din Republica Moldova reprezintă o acțiune generoasă. Acțiunea ascunde însă în ea cel puțin trei probleme pe care autoritățile de la Chișinău împreună cu cele de la București ar trebui să le administreze de urgență.

Este vorba de faptul că acest ajutor umanitar poate contribui la dezbinarea și mai profundă a societății moldovene pe criterii etnice/geopolitice. Nici nu au reușit primarii moldoveni să întocmească listele potențialilor beneficiari că, în regiunea găgăuză a sosit deja un lot de ajutoare umanitare venit din partea Federației Ruse. E o acțiune de descurajare a efortului umanitar românesc în Republica Moldova.

Ajutorul umanitar poate alimenta și mai mult nemulțumirea populației. Inițial, partea română, a acceptat criteriile de elaborare a listelor în baza cărora au fost identificate ca receptori ai ajutorului umanitar circa 150 mii de familii din Republica Moldova. Din discuțiile avute cu reprezentanții asociațiilor de primari, am înțeles că, după acceptarea acesor liste, autoritățile române și-au arătat disponibilitatea de a mai oferi ajutor umanitar pentru încă a 15 mii de familii. Numărul final de potențiali beneficiari ai ajutorului umanitar românesc s-a ridicat la cifra de 165 de mii familii nevoiașe. Primarii moldoveni au fost cei care au identificat la nivel local familiile aflate în dificultate și le-au prezentat oficialilor de la guvern această listă. Primarii mi-au spus că, după ce listele au fost prezentate oficialilor români, partea română a dat înapoi. Îmi pare firesc, 165 de mii  de familii nevoiașe este un număr suficient pentru a-ți pune mâinile în cap și a revizui datele problemei. Primarii au înțeles că oficialii români au solicitat reducerea listelor la doar 20 de mii de familii. Este dreptul legitim al autorităților române de a reduce numărul de receptori ai acestui ajutor umanitar. 

Doar că, în acest moment, ca urmare a acțiunii de popularizare a ajutorului umanitar românesc, aproape în fiecare localitate există o așteptare față de această promisiune a autorităților române. Ce vor crede familiile nevoiașe în momentul în care ajutorul făgăduit nu va sosi? Primarii moldoveni vă întreabă domnule viceprim-ministru Brega, până la urmă, câți moldoveni vor beneficia de ajutorul umanitar din România, 150 de mii ori doar 20 de mii? Primarii înțeleg că nemulțumiților li se poate lua darul, dar întreabă nedumeriți de ce a fost făcută o promisiune care din start s-a știut că nu poate fi ținută? 

Observ că autoritățile moldovene au nimerit într-o situație delicată. Vorba proverbului: „m-a ajutat de m-a omorât”. Repartizarea acestui ajutor umanitar la doar 20 de mii de familii nevoiașe, alimentează existenta suspiciune de corupție și favoritism de care sunt acuzați primarii și va trezi invidie și neîncredere față de mecanismul de distribuirea ajutoarelor materiale. Acesta este motivul pentru care reprezentanții primarilor au decis să se întîlnească cu autorul acestor rânduri.

În aceste condiții, pentru a prevenii apariția unor voci care ar acuza autoritățile locale de sifonarea unui ajutor necesar consider că ar trebui schimbat/modificat beneficiarul final al acestora. Un target corect către un receptor concret reduce riscul de apariție al acestor insinuări. Atenție, este vorba de produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar şi în păcură pentru încălzire.

De ce oare acest ajutor umanitar nu ar fi direcționat, sub egida OSCE,  către  localitățile moldovenești/românești din raioanele de est ale Moldovei? Dincolo de Nistru locuiesc peste șase mii de familii ale cetățenilor Republicii Moldova.  Un target omogen, bine definit și concret. Un ajutor umanitar în aceste localități ar fi binevenit. La fel de bine, acest ajutor umanitar ar putea fi repartizat doar persoanelor cu disabilități. Datele statistice vorbesc despre faptul că în Moldova există aproximativ 27 de mii de persoane cu disabilități, categorie de cetățeni care are nevoie în mod urgent de ajutorul statului. Lipsa resurselor financiare a făcut imposibilă majorarea îndemnizațiilor acestora. Și la urma urmei, pentru a stopa insinuările de orice fel, acest ajutor ar putea fi repartizat bătrînilor singuratici și persoanelor țintuite la pat.

Repet: a repartiza un generos și binevenit ajutor umanitar doar la 20 de mii de familii, dintr-un număr total de 150 de mii care a fost inițial, va trezi suspiciune, invidie și neîncrederea în guvernul Filip. Exact ceea ce așteaptă adepții alegerilor parlamentare, socialiștii domnului Dodon și adepții lui Renato Usatîi. Nu cred că autoritățile române își doresc creșterea numărului de simpatizanți ai formațiunii politice conduse de domnul Dodon ori domnul Usatîi. Tocmai pentru ca acest lucru să nu se întâmple consider că este necesară alegerea unui receptor bine definit al ajutorului venit din România. 

Un ajutor umanitar vine să consolideze societatea, să trezească solidaritatea și compasiunea față de cei dezavantajați social – calități care ar trebui să unească  societatea. Tocmai pentru a prevenii dezbinarea societății moldovene cred că cea mai bună soluție ar fi ca autoritățile statului moldovean să demareze împreună cu societatea civilă, oamenii de afaceri o campanie socială de binefacere. Ajutorul românesc ar trebui să fie doar începutul. Altfel, dacă de pe urma ajutorului românesc ar avea de crescut în sondaje domnul Usatăi ori domnul Dodon, ajungem la vorba care spune că s-a dorit să se facă bine, dar a ieșit ca de obicei,  ne-am ajutat, de ne-am omorât. Nu cred că, la București, premierul Dacian Cioloș își dorește un așa rezultat.