PONTA, ȘANTAJUL LUKOIL ȘI DESCURCATUL IȚELOR

Compania Petrotel - Lukoil Ploiești este acuzată de spălare de bani în valoare de 118 milioane de euro și o evaziune fiscala de 112 milioane de euro. Dosarul deschis de procurorii români este despre felul în care compania rusă a fraudat statul român  și a lipsit bugetul României de bani. 

În loc să colaboreze cu justiția, Vladimir Nekrasov, prim-vicepreședintele grupului Lukoil, dă ultimatum procurorilor ca până vineri, 10 octombrie, sechestrul pus pe o parte din stocurile de combustibil ale Lukoil din conductele Oil Terminal să fie ridicat: "Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulți bani aici".

Președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului României să fie pregătit pentru a prelua rafinăria deținută de Lukoil la Ploiești dacă întreprinderea va stabili să nu mai reia producția. "Dacă Lukoil va stabili să nu reia producția, cer Guvernului României să fie pregătit sa preia rafinăria. Dacă are așa abordare, Lukoil trebuie să se gândească să dispară de tot de pe piața româneasca. Lukoil trebuie sa hotărască: respecta legile statului român sau dacă vrea legile de la Moscova, să se duca acolo", a spus Traian Băsescu. Președintele României, a spus că justiția este în fața unui șantaj și a unei presiuni, și nu trebuie să cedeze."O astfel de abordare este inadmisibila", a susținut președintele României.    

Să fie acesta modul în care oamenii de afaceri ruși înțeleg să facă afaceri în România ori în Moldova? Să fie oare la București o demonstrație de forță a mentalității rusești? Să se poată oare într-o țară a Uniunii Europene și a NATO încălca regulile bunului simț doar pentru că așa vor mușchii de la Kremlin?

Ori poate Lukoil se comportă în acest mod pentru că la mijloc este altceva? Fostul ministru delegat pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Ponta, Lucian Isar afirmă că firma rusă nu este credibilă atunci când amenință cu plecarea din România mai ales că de curând a primit drept de exploatare în Marea Neagra. Lucian Isar, consideră că scandalul are o strânsa legătura cu alegerile prezidențiale.

Premierul român afirmă însă că dosarul Lukoil nu are nici o conotație politică și că procurorul este suveran în acest caz. Victor Ponta a precizat însă că Guvernul statului român își dorește ca activitatea companiei ruse să continue în mod normal, transmite Mediafax. "Îmi exprim speranța că, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană și independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni și de niște interese economice de funcționare a altor companii extrem de importante, sper doar în înțelepciunea si responsabilitatea celor care anchetează de a gasi soluția legala", a declarat primul ministru român. 

O atitudine mult prea soft în fața unui ultimatum al unui om de afaceri, fie el și rus. Nu cred în simpatiile politice ale domnului Ponta față de  Rusia, e mai degrabă vorba de altceva. E posibil ca premierul român să fi luat în serios intențiile Lukoil de a pleca din Ploiești indiferent de problemele avute în justiție. E posibil ca plecarea din România să fie reală mai ales că rușii au făcut o investiție importantă în rafinăria din Burgas – Bulgaria și au mărit capacitatea de procesare a acesteia.  

Să considere domnul Ponta că indulgența justiției românești i-ar putea convinge pe ruși să rămână în România? Ori poate, aflat la Chișinău, domnia sa va descâlci iţele acestui scandal de evaziune fiscală care are rădăcini și în Republica Moldova și le va cere rușilor să-și plătească toate datoriile?

Nota Bene: La Chișinău, Lukoil Moldova este suspectat de calcularea abuzivă a prețurilor la produsele petroliere. În urma unui control, Agenția moldoveană de reglementare a obligat compania rusă să înlăture în timp de două săptămâni toate neregulile. 

FOȘNITOAREA AVENTURĂ A AMBASADORULUI CIOBU

La început de campanie electorală în Republica Moldova, domnul Valeriu Saharneanu vine cu o scrisoare deschisă adresată societății civile, comunității jurnalistice și analitice.  

Mă conform solicitării deputatului moldovean și fac câteva observații referitoare la lista electorală a formațiunii politice conduse de domnul Ciobu, Partidul„Patria”, formațiune care îl are în fruntea listei electorale pe Renato Usatâi. Această formațiune politică a depus documentele la CEC pentru a fi înregistrată în competiția electorală. Primul pe listă este Usatâi, urmat de fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Emil Ciobu, Elena Grițco, Grigore Petrenco, Valentin Vizant, Nicolae Țîpovici, Igor Tuleanțev, etc.

Cu ocazia depunerii documentelor electorale, domnul Usatâi a declarat că pentru domnia sa campania electorală s-a încheiat și a spus că nu mai intenționează să cheltuiască alți bani pentru  promovare electorală și nu va mai organiza alte acte de binefacere ori concerte. Domnia sa a specificat că va „întrerupe pomenile electorale ” deoarece riscă „să fie scos din alegeri”. O prudență necesară. Formațiunile politice înregistrate în cursa electorală nu vor putea cheltui în actuala campaniei electorală mai mult de 3 milioane de euro. Presupun că pe parcursul verii, în concertele organizate domnia sa a cheltuit deja acești bani. După înregistrare el a declarat și sursa veniturilor sale: este deținător al 585 de mii de acțiuni ale concernului rus Gazprom. O justificare pentru sumele uriașe investite în concertele de binefacere oferite cetățenilor din Republica Moldova pe tot parcursul verii? Să înțelegem că are cumva și documentele oficiale care atestă acest lucru ori doar trebuie să îl credem pe cuvânt ? Cert este că proveniența sumelor cheltuite de domnul Usatâi pentru apariția sa în politica moldavă este necunoscută și trezește multe semne de întrebare. 

Întrebări care își găsesc un răspuns odată cu anunțul făcut de unul dintre liderii ANTIFA, Grigore Petrenco, că participă la alegeri  alături de Usatâi. Petrenco a fost înregistrat pe lista electorală a Partidului „Patria” pe locul numărul patru. Surse din cadrul Serviciilui de Informații și Securitate al Republicii Moldova au declarat sub acoperirea anonimatului că mișcarea antifascistă creată de Grigore Petrenco se numără printre cele o sută de organizații neguvernamentale finanțate de către Federația Rusă care au drept scop destabilizarea, prin acțiuni violente, situației din Republica Moldova. Așa că...

Poate cea mai stranie prezență pe lista electorală alcătuită de domnul Usatâi este a prosperului om de afaceri Valentin Vizant. Fost secretar al Comisiei Electoral Centrale, fost director al Administrației de Stat a Aviației Civile, ( în prezent Autoritatea Aeronautica Civilă ), fost șef al Poșta Moldovei, domnul Vizant s-a aflat în vizorul Procuraturii Generale care în ianuarie 2010 a inițiat un control ce viza utilizarea banilor publici la ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”. Potrivit publicației „Jurnal de Chișinău”, întreaga afacere ar fi fost vizată de domnul Voronin, Molojen, Morei și Vizant. Surse din serviciul de inteligență moldovenesc, afirmă că domnul Vizant ar fi fost demis din funcția de director al Administrației Aviației Civile și numit la Poșta Moldovei după ce ar fi încercat să facă acrobații financiare la Mărculești fără știrea liderului maxim al comuniștilor moldoveni.  Cert este că în anul 2007, pe timpul directoratului său, un avion AN-26 s-a prăbușit în Irak, șapte companii aeriene locale au fost închise iar, în 2008, un avion AN-32 s-a prăbușit pe aeroportul din Chișinău. Sursele din serviciul inteligent moldovean asigură că dacă ar fi avut un mandat de securitate, atunci ar fi acționat mult mai prompt. Să fie acesta motivul pentru care domnul Vizant își dorește să aibă imunitate parlamentară? Habar nu am.

Alături de Petrenco și Vizant, pe lista electorală creată de domnul Usatâi este prezent și Igor Tuleanțev. Investigațiile jurnalistice ale publicației „Ziarul Național” afirmă  acesta a avut o activitatea controversată în Republica Moldova. În calitatea sa de președinte al Ligii Tineretului Rus din Moldova, Tuleanțev a organizat mai multe evenimente scandaloase. În noiembrie 2009 a cerut introducerea limbii ruse drept a doua limbă de stat în Moldova. În 2011, cu  câteva zile înaintea Marșului Unirii din Bălți, Tuleanțev a anunțat că Liga Tineretului Rus va asigura transportarea gratuită a tuturor doritorilor din Chișinău pentru a curma această manifestație unionistă. Marșul Unirii de la Bălți s-a încheiat cu violențe. În 2012, la inițiativa lui Tuleanțev, pe fațada mai multor clădiri din Chișinău au fost amplasate bannere în susținerea lui Vladimir Putin, candidat la funcția de președinte al Federației Ruse. Deci un anti-român.

Trecerea în revistă a activității unor persoane aflate pe lista electorală a Partidului “Patria” ne arată că această formațiune politică urmărește realizarea unor interese neprietenoase Moldovei. Prezența alături de domnul Usatâi a unor persoane cunoscute pentru atitudinea lor pro-rusă și profund anti-europeană și ne fac să afirmăm că această formațiune politică face un joc geopolitic care poate pune în pericol destinul european al Republicii Moldova. Alta este patria acestor domni.

La cei 73 de ani ai săi, domnul ambasador Ciobu s-a lansat într-o riscantă aventură. Așa că întreb: oare ce-o fi la mijloc, convingerile din tinerețe ori argumente din astea recente, plăcut foșnitoare urechilor?

MOLDOVA ȚARA NIMĂNUI ?

În Republica Moldova se face doar geopolitică, partidele nu sunt politice, sunt geopolitice. Mai vechea declarație a directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, s-a auzit și la deschiderea filialei Chişinău a Fundaţiei Universitare a Mării Negre. 

Spusă în prezența domnului George Friedman, preşedintele fondator al agenției de analiză strategică Stratfor, ea a căpătat o și mai mare greutate. Așa e. Iar în acest context geopolitic, strategul american a afirmat că Republica Moldova este protejată doar de distanță. E un drum lung între Moscova şi Chişinău, iar acest drum trece prin Kiev – a subliniat americanul. „Ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare ori  va fi haos”, a mai spus directorul Stratfor. 

Exact acolo au stat ochii românilor dintr-o parte și alta a Prutului. Premierul Iurie Leancă, împreună cu premierul român, Victor Ponta au întreprins o vizită la Kiev unde s-au întâlnit cu omologul lor ucrainean, Arseni Iaţeniuk și cu președintele ucrainean Poroșenko.

Prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat la Kiev că „România crede în dreptul poporului ucrainean și al Moldovei de a-și alege drumul democratic și pro-european. România consideră că nici o altă țară vecină nu are dreptul să oprească sau să intervină în deciziile democratice ale celor două țări.”

Premierul Iațeniuk a spus că evenimentul este unul istoric. „Unitatea noastră regională este foarte importantă pentru dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea în această regiune”, a declarat șeful cabinetului de miniștri de la Kiev având în vedere și securitatea energetică a Europei.

Vizita oficialului român la Kiev vine după 16 ani de absență a României dincolo de frontiera Nistrului. Noua aplecare a Bucureștiului către marele său vecin de la răsărit este inedită. Experții Centrului Român de Politici Europene afirmau anterior că între București și Kiev există serioase decalaje de percepție și au subliniat că, în ciuda intereselor solide împărtășite de cele două state, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri. Revizuirea paradigmei de politică externă a României față de Kiev ține de înțelegerea faptului că Ucraina este statul cheie pentru o Europă securizată din punct de vedere energetic. De asta, vizita lui Ponta la Kiev poate face ca diplomaţiile celor două state să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice, așa cum își doresc și oficialii americani și polonezi.

Într-un text recent, domnul Dungaciu vede mai noua aplecare a Bucureștiului către Kiev ca o capcană și afirmă că România nu își sporește semnificația geopolitică plasându-se într-o asemenea trilaterală.  Absolut fals. Discursul Statelor Unite pentru soluționarea chestiunii ucrainene a însemnat de fapt și activizarea României. Desemnarea Poloniei drept țară generatoare de securitate a fost un mesaj indirect adresat ţărilor din sudul Europei, România şi Turcia pentru a se activiza în spațiul ucrainean și a acorda asistență Poloniei. La București domnul Friedman a spus că nu vede dezvoltându-se un război în Ucraina, între Occident și Orient va fi trasat un cordon sanitar. „Polonia, România şi Turcia sunt verigi cheie ale acestui cordon. SUA au o relaţie de colaborare foarte bună cu toate aceste state”, sublinia fondatorul Stratfor.                               

Prin lansarea acestei trilaterale, alături de Varșovia, Bucureştiul devine forţa care poate trage Moldova și Ucraina către NATO şi UE. Iar prin lansarea Dialogului strategic moldo-american, oficialii moldoveni demonstrează că nu își doresc să rămână într-o zonă a nimănui, un „no man’s land” în mijlocul acestui cordon sanitar.

Evoluțiile politico-electorale din Republica Moldova depind de votul cetățenilor acestei țări dar și de rezultatul alegerilor anticipate din Ucraina  și de felul în care Kievul oficial reușește să păstreze pacea în zonele invadate de Federația Rusă.

Cei 16 ani în care politica externă a României s-a ascuns în cochilia munților Carpați au dus la dezvoltarea unor evoluții neprietenoase față de statul român. A nu influența, atunci când ai posibilitatea, politicile unor state care determină evoluția întregii regiuni, inclusiv strategiile electorale ale unor formațiuni politice de la Chișinău înseamnă ori frică ori și mai rău, naivitate. Obiectivele României de politică externă au posibilitatea de a se extinde. În aceste momente ele pot depăşii Moldova și pot duce la construirea unui parteneriat fiabil între București și Varșovia. A rămâne în umbra munților este neprofitabil.

Atât timp cât, teoretic, regiunea transnistreană face parte componentă din statul moldav, Chişinăul nu poate să se decupleze de Kiev. Dacă s-ar decupla, ar însemna că Republica Moldova renunță la regiunile de peste Nistru. Să fie oare asta miza Occidentului la alegerilor parlamentare din Republica Moldova, ori până la urmă e vorba de păstrarea Chișinăului oficial pe actualul vector de dezvoltare a politicii externe?

Preconizata vizită a lui Joseph Daul la Chișinău ne va spune dacă Moldova va ține aproape de Europa ori va rămâne în țara nimănui.