FLEXIUNILE ȘI GEOFLEXIUNILE SONDAJELOR DE OPINIE MOLDOVENEȘTI. PANORAMA FACE PANARAMĂ

Un sondaj de opinie, comandat de publicația de limbă rusă „Panorama”, a tulburat concediul politicienilor moldoveni. Potrivit acestei cercetări dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, comuniștii moldoveni ar obține 21% din voturile alegătorilor, fiind urmați de Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 13%, Partidul Liberal - 6%, Partidul Democrat din Moldova - 6,5% și Partidul Nostru - 6%. Zăpăceala creată de fotografia sociologică prezentată la Chișinău vine de la faptul că anterior alte cercetări au creditat tânăra formațiune care poartă numele „Partidul Nostru” cu doar 1% din voturile respondenților. „Panorama” și-a propus, și a reușit să facă panaramă. Un scandal sociologic adevărat!

Neîncrederea în cercetarea comandată de publicația „Panorama” este împărtășită de mai mulți politicieni din Republica Moldova dar și de cunoscutul comentator politic, conferențiarul universitar Alexandru Solcan. Într-o declarație făcută pentru portalul  deschide.md, domnul Solcan afirmă că sondajul este fabricat. ”Este evident că sondajul este unul fabricat...Nu voi comenta rezultatele, evident ele provoacă haz, un haz care le înlătură automat orice credibilitate. Nici nu cred că este cazul să ne oprim și le acordăm timp și atenție”, a concluzionat  profesorul Solcan.

Deputatul Partidului Liberal, Gheorghe Brega spune că rezultatele prezentate ”sunt niște prostii” ; la rândul său, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, consideră că datele prezentate de CBS-AXA, realizatorul sondajului,  ”sunt cifre la comandă”.

Directorul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, Ion Jigău spune însă că rezultatele campaniei electorale „vor fi cu certitudine pline de  surprize”. Potrivit domniei sale, „societatea moldavă se află într-un punct de flexiune” și este greu de prevăzut care vor fi direcțiile pe care le va lua electoratul moldovean. 

Flexiune sau genuflexiune,  neîncrederea în rezultatele acestui sondaj este logică. Și relativ simplă. De jure, partidul procurat de omul de afaceri Usatâi poartă încă denumirea de Partidul Popular Republican, denumirea  “Partidul Nostru”, nefiind înregistrată la Ministerul Justiției din Republica Moldova. Dacă formațiunea politică cu denumirea „Partidul Nostru” nu poate fi concurent electoral, ea nu ar fi trebuit să figureze într-o cercetare sociologică. 

Până la alegeri vom mai vedea încă multe sondaje. Cu multe surprize și rezultate neverosimile. În condițiile economiei de piață este dreptul fiecărei case de sondaje să efectueze cercetări sociologice pentru cei care le plătesc. Pentru ca fiecare formațiune politică să invoce la toamnă rezultatele sondajelor de opinie, contra plată, instituțiile de cercetare sociologică vor îngenunchia în fața partidelor. Și uite așa, Moldova  va avea un nou sport naţional – sondajul de opinie!  Cu flexiunile și genuflexiunile lui.

Atacurile externe asupra spațiului informațional al Republicii Moldova au confirmat așteptările observatorilor politici. Modul manipulator în care televiziunile ruse prezintă știrile referitoare la spațiul dintre Prut și Nistru este deja cunoscut. Apariția acestei cercetări sociologice vine să demonstreze că banii Federației Ruse nu au miros și penetrează relativ ușor mediile de informare din Republica Moldova ajungând foarte aproape de formatorii de opinie naționali sau pro-europeni. 

Confruntarea dintre opțiunile pro-Uniunea Europeană și cele pro-Uniunea Vamală va ține cu siguranță capul de afiș în competiția electorală. De asta, liberal democrații moldoveni, campioni ai susținerii mesajului pro-european, primesc din plin o sumedenie de critici venite din partea adepților Uniunii Vamale. Toată această avalanșă de dezinformări și provocări la adresa lui Vlad Filat și Iurie Leancă reprezintă dovada clară că Moldova se află pe drumul cel bun – altfel era liniște! Majoritatea acestor provocări vin dinspre medii de informare apropiate de domnul Usatâi ori domnul Dodon. Multitudinea provocărilor, modul persuasiv de acțiune al celor doi politicieni, dar și uriașele sume puse în circuitul pre-electoral, demonstrează că acești inamicii ai apropierii Moldovei de Uniunea Europeană beneficiază de un suport logistic și financiar impresionant. 

Nu știm cu siguranță de unde provin acești bani. Presupunerile mai multor observatori politici se îndreaptă către oficialii ruși -  doar aceștia au interesul ca Republica Moldova să rămână în sfera de influență a Federației Ruse. Doar Kremlinul are interesul perpetuării uni climat de insecuritate la frontierele europene! Toate aceste semne ne spun că disputa electorală moldovenească s-a transformat deja într-o confruntare geopolitică între Est și Vest. 

Dezvoltarea de viitor al acestui conflict depinde însă de modul în care vor evolua lucrurile în Ucraina. Odată în plus, Dumnezeu le dă politicienilor moldoveni un răgaz. Pentru a înțelege ce înseamnă responsabilitatea. Și pentru a vedea că banii mulți, miros rusește. Și pentru a înțelege că în fața unui adversar, eforturile ar trebui să fie comune. Inamicul e în fața porților, unii au intrat în cetate, cum vor reacționa formațiunile politice pro-europene din Republica Moldova?

ÎNCREDERE, MANDAT ȘI MODERNIZARE PENTRU SECURITATEA MOLDOVENEASCĂ

Republica Moldova se află în centrul unei conflagrații economice de proporții. Este vorba de tensiunile economice dintre Federația Rusă și țările occidentale. După ce Uniunea Europeană a impus la 1 august, un embargo asupra contractelor care privesc echipamente militare și limitarea vânzării tehnologiilor din domeniul energiei, Putin a reacționat dur – a interzis importul majorității produselor alimentare din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.  

În paralel, premierul rus Dimitri Medvedev a anunţat închiderea spaţiului aerian pentru companiile aviatice din Ucraina şi a ameninţat că ar putea extinde interdicţia şi pentru cursele intercontinentale ale companiilor din Statele Unite şi Uniunea Europeană. Premierul rus a susţinut că țara sa este  gata să introducă măsuri de protecţie şi în industria auto sau în alte domenii.  

Dacă războiul economic face ravagii pe piețele economice regionale, în estul Ucrainei, tensiunile capătă forme din ce în ce mai violente. Vorbind la o conferință de presă la Washington în 6 august, președintele american Obama a spus că Ucraina are suficient armament să lupte cu separatiștii din estul acestei țări. Un semnal cât se poate de clar că războiul din Ucraina va continua. 

Comentatorul politic moldovean, Petru Bogatu are dreptate: “Nu este exclus ca scrutinul legislativ din Republica Moldova să aibă loc la toamnă în zângănitul de arme. Deși confruntarea ruso-ucraineană este puțin probabil să ajungă pe teritoriul nostru, aceasta își va pune amprenta, schimbând multe dintre obișnuitele ecuații politice de la Chișinău”. 

Desigur, confruntarea ruso-ucraineană nu va ajunge pe teritoriul Republicii Moldova, dar o intensificare a conflictului din Ucraina și înăsprirea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei vor avea suficiente  efecte negative asupra economiei Rusiei, efecte care se vor simți și în Republica Moldova. Un studiu recent al FMI arată că statul moldovean se află printre țările cu cel mai mare grad de risc în cazul unei recesiuni în Rusia.
 
Deci pentru Moldova vor apărea mai multe riscuri de securitate. În aceste condiții introducerea mandatului de securitate pentru serviciul de securitate al Republicii Moldova este o măsură pentru asigurarea securității statului moldovean și pentru contracararea activității extremiste. Notam însă că, Serviciul de Informații și Securitate are de ales între modernizare și moștenirea KGB și atrăgeam atenția la faptul că folosit în mod incorect acest mandat de securitate ar putea transforma serviciul inteligent al statului moldav într-o poliție politică.  

La vremuri grele se impun măsuri de excepție. Mandatul de securitate acordat SIS reprezintă acel mandat special care în vremuri tulburi va permite desfășurarea unor măsuri speciale de investigații, în afara unui proces penal - adică va crea condiţii optime pentru prevenirea şi combaterea crimelor îndreptate împotriva securităţii statului. Ministrul moldovean al Justiției, domnul Oleg Efrim a concretizat: "În prezent, cele mai eficiente măsuri speciale de investigații pot fi desfășurate doar în cadrul unui dosar penal, și doar atunci când a fost deja săvârșită infracțiunea. Scopul activității SIS este, în primul rând, prevenirea faptelor ce pot prejudicia securitatea statului, anticiparea și contracararea acestora prin măsuri non-penale. De aici și necesitatea unui asemenea mandat special ", a precizat domnia sa.

Folosit în mod corect, mandatul de securitate acordat serviciului secret moldovean poate aduce reale beneficii de securitate. SIS-ul devine un serviciu pro-activ îndreptat spre anticiparea și prevenirea riscurilor de securitate. Cu certitudine, tentațiile de a folosi resursele inteligente ale serviciului în timpul viitoarei campanii electorale sunt uriașe. Încrederea cu care a fost investit directorul SIS, Mihai Balan, în februarie, atunci când în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a discutat pentru prima dată acest tip de răspuns la amenințările ruse demonstrează că  domnia sa va ști să oprească la timp eventualele excese în folosirea acestui mandat. Altfel riscurile la care va fi expus întregul serviciu de securitate moldovenesc vor fi uriașe. 

Știu însă că în aceste clipe de excepție, nimeni din Republica Moldova nu își dorește riscuri în plus. De asta excese nu vor apărea.  

SERVICIUL DE SECURITATE MOLDOVEAN UN KGB CONTEMPORAN?

Parlamentul de la Chișinău a votat în primă lectură o serie de modificări la legea cu privire la funcționarea  Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova; prin aceste modificări serviciul inteligent moldovenesc primește câteva atribuții în plus.

Modificările făcute ar veni să ofere acestei instituții mai multe pârghii pentru contracarea acțiunilor de extremism ori separatism care se fac simțite în ultima vreme între Prut și Nistru. În acest context, al luptei cu separatismul, Colegiul Serviciului Intern de Informații și Securitate a decis la 4 august să-l suspende din funcție pe Mihail Jelezoglo, șeful Direcției teritoriale a SIS în UTA Găgăuz-Yeri. Motivul invocat ține de tergiversarea raportării informațiilor operative din regiune, posibil o chestiune gravă.   

În conjunctura actuală, suspendarea funcționarului găgăuz  nu îmi pare foarte  importantă. Altceva e la mijloc : suspendarea domnului Jelezoglo din funcție vine să întărească convingerea că separatismul găgăuz este real și amenințător. Se sugerează deci, că la întoarcerea din vacanță, deputații moldoveni ar trebui să aprobe și în cea de a doua lectură modificările făcute.

În septembrie 2013, cu ocazia prezentării strategiei de reformare a serviciului de securitate, Mihai Balan, directorul acestei instituții, afirma în Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, că ar fi avut mai multe succese dacă pârghiile aflate în competența sa, ar fi fost mai mari. Domnul Balan își dorea atunci, ca și acum, dreptul instituției pe care o conduce de a reține orice persoană fără sancțiunea prealabilă a Procuraturii ori a unei instanțe de judecată. Adică un KGB contemporan!

În martie 2014 la emisiunea „În Triunghi” a postului de televiziune AltTv, comentatorul politic Roman Mihăeș, relua punctul de vedere al directorului SIS și afirma că, ‘’securitatea moldovenească dacă nu are capacitatea de reținere și anchetă nu poate fi funcțională”.

La rândul său, în mai 2014, la postul de televiziune Publika, expertul în drept constituțional, Vitalie Catană solicita modificarea regulilor de funcționare ale instituției. În iulie 2012, presa din Republica Moldova nota că domnul Vitalie Catana era luat în calcul pentru funcția de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate. În martie 2014, numele domnului Catană era vehiculat pentru funcția de ministru al apărării. Posibil, apetența domniei sale pentru servicii se datorează acestor (nereușite) candidaturi.

Gustul pentru analiză de securitate al domnului Mihăeș este unul care trebuie salutat. Desigur, domnia sa știe că, la începutul lunii iunie 2013, prima vizită de lucru a domnului Corman, după investirea în funcția de președinte al Parlamentului moldovean a fost la Serviciul de Informații și Securitate. Era o confirmare indirectă a presupunerilor că, șefia serviciului inteligent al statului moldovean, nu mai este apolitică. Logica acestor presupuneri era simplă – dacă din punct de vedere politic președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică este deținută de către Partidul Democrat din Moldova, atunci conducerea instituției secrete moldovenești ar fi nimerit și ea în aceleași mâini.

Vizita pe care domnul Corman a efectuat-o la Serviciul de Securitate și Informații este un răspuns unor aserțiuni care afirmă că Partidul Democrat din Moldova și-a dorit mereu să acorde o atenție deosebită reformelor din cadrul acestei instituții. E un exemplu, nu-i așa, de implicare fermă a acestei formațiuni politice în procesele de reformare europeană a instituțiilor statului moldovean!  O implicare totală demonstrată și prin faptul că noile modificări aduse la legea de funcționare a SIS au fost concepute de deputatul PDM, Sergiu Sârbu (anterior PCRM).

O întrebare persistă. Cine stă în spatele acestei atenții pentru reformarea serviciului de securitate moldovean? Președintele de onoare al acestei formațiunii politice, Dumitru Diacov, cel despre care gurile rele din presa moldovenească afirmau că aflat la București în anul 1989, în calitate de corespondent ITAR-TASS, nu ar fi fost departe de structurile de inteligență sovietice ori altcineva ?

Până la proba contrarie,putem afirma că există riscul ca modificările aduse legii de funcționare a SIS să transforme instituția secretă moldovenească într-o poliție politică. Există posibilitatea ca o serie de actori politici să se bucure de acest lucru. Alții ar putea plânge. În contextul viitoarelor alegeri parlamentare, există riscul ca noile atribuții de putere căpătate de serviciul secret moldovenesc să fie folosite în mod abuziv de formațiunea politică în siajul căreia se află. Acest lucru ar putea pune concurenții electorali în condiții inegale. 

Post Scriptum

Deviza KGB-ului era prezentă și pe insigna acestei instituții: Inimă fierbinte, cap rece, mâini curate. "Cu mâinile curate" era un film în regia lui Sergiu Nicolaescu, nu-i așa? Tot sub lozinca ''mâinilor curate'' s-a desfășurat campania de presă lansată în anul 1999 de liderul PPCD, Iurie Roșca, împotriva guvernului Sturza.