PROTESTELE CAMELEONILOR POLITICI

Maximum o mie cinci sute de persoane au răspuns apelului Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și Partidului Liberal Democrat din Moldova şi au participat duminică, 17 septembrie, la un protest îndreptat împotriva votului mixt. La manifestare s-a cerut demisia Guvernului și acordarea unui timp de antenă la televiziunea publică a Republicii Moldova  pentru opoziția extraparlamentară. De aici.

Atât liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cât și liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase au reiterat că schimbarea Codului Electoral îi avantajează pe socialiștii moldoveni și că liderul Partidului Democrat din Moldova s-ar afla într-o alianță secretă cu președintele Dodon.

Declarațiile făcute de liderii acestui protest reprezintă culmea cinismului și cameleonismului politic moldovenesc. Explic.

Echipa liberal-democraților conduși de Viorel Cibotaru și echipa Maiei Sandu, care se declară acum împotriva sistemului mixt de vot, au susținut, în 2013, această formă de vot. Amintesc că, atât Maia Sandu, cât și Viorel Cibotaru, au fost miniștri ai PLDM. Cei doi vorbesc despre întoarcerea miliardului dispărut, dar membru al Guvernului fiind, Maia Sandu a votat pentru acordarea de resurse financiare neperformante către Bănca de Economii. Maia Sandu cere locuri de muncă și salarii mari pentru cadrele didactice, dar în calitate de ministru al Educației a dat afară peste 10 mii de pedagogi și a refuzat creșterea salariilor pentru profesori. Nu este oare o dovadă de cinism politic?

Sunt de acord că, un element important al democrației îl reprezintă respectarea de către oficialii statului a dreptului la întruniri, demonstrații și manifestări de protest. Sunt indicatori de funcționare ai democrației între Prut și Nistru ce sunt monitorizați de observatorii locali ai Uniunii Europene.

Protestul din 17 septembrie a fost anunțat la începutul verii. Cei doi lideri ai opoziției extraparlamentare, Maia Sandu și Andrei Năstase, afirmau că această manifestare se dorește a fi ”un protest care să-i unească pe toți, indiferent de naționalitate ori religie”, aproape o Mare Adunare Națională. De aici.

Chiar dacă vremea a ținut cu protestarii, manifestația a fost de mică amploare. Puțini și fideli, vor spune cei doi lideri politici. Insuficienți pentru ca, în rezultatul alegerilor parlamentare cele două formațiuni să aibă o majoritate parlamentară, zic eu. Care să fie atunci motivația acestor proteste? Cea de a arăta finanțatorilor realizarea unor acțiuni? Ori este vorba de altceva?

Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, ambiția de a o păstra pe un curs de apropiere către Uniunea Europeană, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului i-au adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. Insistența cu care sunt organizate aceste manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele firescului act protestatar s-ar ascunde intenții tenebre. Inamicii externi ai Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții poate fi obținută doar prin organizarea unor mișcări stradale care să ducă la violențe.

Recent Comitetul Executiv al Partidului Socialiștilor a luat hotărârea ca susținătorii lor să fie pregătiți pentru acțiuni de protest împotriva Guvernului Filip. Se crează impresia că protestele organizate de PAS și Partidul DA ar face parte dintr-un scenariu de pregătire al unei manifestări comune de protest împreună cu socialiștii moldoveni. De ce nu am crede că protestele PAS/Partidul DA ar avea ca scop observarea modului de acțiune și operare al forțelor de menținere a ordinii publice? De ce nu am crede că ar exita o comunicare între președintele Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase, politicieni uniți împotriva unui dușman politic comun, Vlad Plahotniuc? 
 

Precedente au existat. Amintesc că, pe 3 februarie 2017, în fața statuii lui Ștefan cel Mare din centrul municipiului Chișinău s-au adunat simpatizanți ai PPDA împreună cu liderii lor. Alături de ei s-au alăturat liderii de la Chișinău ai formaţiunii ”Partidul Nostru”, Dumitru Ciubașenco, Ilan Cașu și Alexandru Petkov, împreună cu cinci-șase simpatizanți. Alături de aceștia au fost prezenți simpatizanți ai Partidului Socialiștilor și liderii lor municipali. 30 – 40 de oameni au executat în fața statuii lui Ștefan cel Mare un exercițiu de comunicare al echipelor de coordonatori ai trioului politic Năstase-Usatîi-Dodon. De ce nu am crede că între timp, locul lui Usatîi, care se ascunde la Moscova, a fost ocupat de Maia Sandu? De aici.

Doar un haos creat în interiorul Republicii Moldova de violențe de stradă, ar crea o  fereastră de oportunitate politică inamicilor Partidului Democrat și ar da prilejul Federației Ruse de a opri Moldova din drumul ei către Europa și întoarcerea ei la sânul Moscovei. Jocurile geopolitice din regiune au transformat concurenții politici ai  Partidului Democrat în inamicii apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. 

Acești cameleoni politici își dau sau nu seama de asta?  

SĂ NU UMBLĂM CU CIOARA VOPSITĂ! PRECEDENTUL CONSTITUȚIONAL A FOST CREAT - DEPUTATUL DODON A VOTAT PENTRU ASTA

Premierul moldovean Pavel Filip a anunțat că nu renunță la desemnarea, pentru a doua oară, lui Eugen Sturza în funcția de ministrul al Apărării. La rândul său, președintele Dodon a anunțat, pe rețelele de socializare, că va anunța Comisia de la Veneția despre „confruntarea dintre Președinție și majoritatea parlamentară pe mai multe subiecte”. 

Potrivit președintelui moldovean Comisia Juridică a Consiliului Europei ar trebui să răspundă la următoarele subiecte:

1. Hotărârea Curții Constituționale poate să substituie textul Constituției, sau Parlamentul urmează să purceadă la modificarea ei?
2. Hotărârea Curții Constituționale poate să intervină în materia Constituțională creând norme noi, contrare textului expres al Constituției?
3. În caz de reducere a competențelor Președintelui Republicii Moldova prevăzute de Constituție și alte legi, aceste modificări urmează să fie aplicabile actualului Președinte sau sunt opozabile pentru următorul mandat de Președinte? De aici.

Răspunsurile la aceste întrebări sunt la suprafață. Să nu umblăm cu cioara vopsită! Președintele moldovean știe că domnia sa ocupă fotoliul de șef al statului moldovean în urma unor alegeri prezidențiale care au avut loc urmare unei hotărâri a Curții Constituționale din Republica Moldova. O decizie care a substituit textul Constituției Republicii Moldova, un document aprobat de Parlament. Deci, precedentul a fost creat. Președintele Dodon are în preajma domniei sale foști membrii ai Curții Constituționale care cunosc toate aceste chichițe constituționale. Repet, o  hotărâre a Curții Constituționale a  substituit textul Constituției Republicii Moldova spre a face loc alegerilor prezidențiale. În calitate de deputat, Igor Dodon a votat pentru  acest lucru. Motivul principal pentru care președintele preferă să nu facă nici un comentariu referitor la hotărârea premierului Filip de a-l desemna pentru a doua oară pe Eugen Sturza în calitate de ministru al Apărării este la suprafață – domnia sa așteaptă oarece consiliere politică!

Presa moldoveană informează că președintele moldovean a plecat spre Turkmenistan unde va participa la deschiderea Jocurilor Asiatice. La eveniment vor fi prezenți șefi de state și oficiali de rang înalt din peste 30 de țări, inclusiv din Federația Rusă. Președintele moldovean a anunțat că se va întâlni  cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, președintele Turkmenistanului, cu Nursultan Nazarbaev, președintele Republicii Kazahstan, cu Valentina Matvienko, Președintele Consiliului Adunării Federale a Federației Ruse și a exprimat siguranța că “va fi o vizită productivă”. De aici.

Probabil, în Turkmenistan, președintele Dodon va primi ceva sfaturi pentru viitoarele sale mișcări politice căci, un pas greșit îl duce spre suspendarea din funcție. A recunoscut-o în public: „Constituția stipulează că președintele este obligat să semneze legea a doua oară. Voi merge conștient la abatere, în cazul în care, în opinia mea, acest lucru nu corespunde intereselor statului", a afirmat președintele Dodon, pentru presa rusă. 

În condițiile în care președintele refuză și a doua oară semnarea unei legi, Parlamentul ar putea să declare că șeful statului a încălcat Constituția și să lanseze procedura de suspendare și destituire. Potrivit articolului 89 președintele poate fi suspendat din funcție cu votul a cel puțin două treimi din deputați, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați. Președintele poate fi demis doar prin referendum. 

Nu știu dacă președintele Dodon va urma sau nu sfaturile pe care le va primi. Știu însă că, după vizita în Turkmenistan președintele moldovean va fi obligat să ia o decizie edificatoare. Ea va reprezenta un punct de cotitură în desfășurarea evenimentelor politice din Republica Moldova.

Să cred că președintele va alege pacea și va avea un comportament docil față de majoritatea parlamentară? Greu de spus. Amintesc că, domnul Dodon a anunțat că, în susținerea sa, va apela la simpatizanții săi pentru a convoca o Mare Adunare Națională. Ca să ce, mai exact?

O Mare Adunare Națională are puterea de a adopta legi? Are puterea de a-i oferi președintelui Dodon prerogativele pe care le dorește? Cine stabilește legalitatea unei asemenea Adunări? Cantitatea celor adunați? Calitatea discursurilor?

Repet, decizia Curții Constituționale a substituit prevederile Constituției Republicii Moldova. Precedentul a fost creat. Deputații moldoveni, prin votul lor, (inclusiv al deputatului Dodon) au stabilit data și modul de desfășurare al alegerilor prezidențiale. Pe care liderul socialiștilor moldoveni le-a câștigat. Imediat după victorie Igor Dodon a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor moldoveni. 
Dacă precedentul a fost creat, înseamnă  că, da, hotărârile Curții Constituționale pot substitui textul Constituției Republicii Moldova, și că da, aceste hotărâri au creat norme noi, contrare sau nu, textului constituțional. Și că da, președintele Republicii Moldova se supune majorității parlamentare. Că de asta e republică parlamentară!

Dacă Igor Dodon vrea să schimbe regulile jocului politic, să schimbe Constituția! O poate face doar dacă, în urma alegerilor parlamentare de anul viitor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova ar avea numărul necesar de deputați în legislativul moldovean. (Ceea ce nu îmi vine a crede că se va întâmpla).

Până atunci, președintele Dodon, din Turkmenistan, ar putea să mulțumească președintelui Erdogan pentru decizia statului turc de a susține inițiativa Republicii Moldova de a introduce pe Agenda Sesiunii Adunării Generale a ONU a subiectului privind retragerea forțelor armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

    

CARTONAȘ ROȘU PENTRU DODON, RUBICONUL POLITIC A FOST TRECUT

Alea jacta est! Zarurile au fost aruncate. Nominalizarea vicepreședintelui Partidului Popular European din Moldova, Eugen Sturza, la funcția de ministru al Apărării reprezintă începutul războiului dintre președintele Dodon și executivul susținut de coaliția majoritară din Parlamentul Republicii Moldova. 

Anunțul acestei nominalizări a fost făcut de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, de aici și fermitatea deciziei. Nu cred că la ședința unde s-a hotărât scoaterea cuțitelor politice din teacă  a fost ușor, probabil, au existat argumente pentru menținerea echilibrului interinstituțional și a păcii între Președinția și Parlamentul Republicii Moldova. Doar că, ultimele declarații ale președintelui Dodon au șocat și l-au făcut pe liderul democrat să ia această decizie. Una grea, dar necesară. 

Liderul Partidului Democrat era conștient că șeful statului nu va accepta candidatura lui Eugen Sturza. Deja, într-o postare pe rețelele de socializare, Igor Dodon, s-a arătat nemulțumit de această propunere. Potrivit șefului statului moldovean, candidatura este inacceptabilă, Eugen Sturza nefiind „un militar profesionist”, ci „un băiat de granturi”. De aici.

Repet, președintele Partidului Democrat știa că șeful statului moldovean nu îl va accepta pe Sturza la ministerul Apărării. Președintele moldovean a anunțat că Eugen Sturza nu va fi acceptat nici la o a doua nominalizare. Semn că desfășurarea evenimentelor a trecut deja de punctul în care se mai putea menține pacea politică. Exact asta s-a dorit. 

Unii comentatori politici moldoveni consideră că liniștea politică va fi menținută și că, într-un final, în fotoliul de la Apărare va fi numit un ministru convenabil atât socialiștilor cât și democraților moldoveni. De aici.

Se înșeală! Nu asistăm la un spectacol bine regizat. Repet, în Republica Moldova a început un război politic total care va duce la reducerea împuternicirilor constituționale ale președintelui Dodon.  

Alături de anunțul privind nominalizarea lui Sturza la Apărare, liderul Partidului Democrat a declarat că majoritatea parlamentară va modifica Constituția Republicii Moldova și va introduce în textul Legii Supreme o referință care să spună clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană. Acest amendament va fi făcut. Sunt sigur că odată cu această modificare a Constituției Republicii Moldova, vor fi modificate și articolele care țin de prerogativele președintelui Republicii Moldova. Sunt destule voci care susțin că, pentru o republică parlamentară șeful statului are prea multe împuterniciri. 

Așa că, Rubiconul politic a fost trecut. Vom fi martorii unui război politic care la final va duce la clarificarea atribuțiilor șefului statului într-un regim parlamentar și va stabili odată pentru totdeauna cursul spre occident al Republicii Moldova.