vineri, 16 decembrie 2016

USATÂI: POLITICĂ, RĂZBUNARE SAU AFACERI



Presa din Republica Moldova are de ceva zile alți eroi – Venera Gasparian și Tatevik Davitean, liderul diasporei armene din Republica Moldova și fica acesteia. Din relatările jurnaliștilor aflăm, cu surprindere, că Tatevik Davitean este fosta soție a lui Vitalie Proca, cel condamnat de autoritățile române la 21 ani și opt luni de închisoare pentru că a încercat să omoare un tânăr pe care l-a confundat cu un lider al lumii interlope din România. Anterior, pe 20 martie 2012, Proca a atentat la viața bancherului rus Gherman Gorbunțov, refugiat la Londra. Gorbunțov afirmă că Proca ar fi  acționat la comanda lui Renato Usatâi. 
De ce au apărut cele două doamne în emisiunile de știri de la Chișinău? Pentru că, în ultima vreme, Vitalie Proca administrează importante sume de bani. Cel puțin așa reiese din discuțiile pe care deținutul Proca le poartă la telefon cu apropiatul său, Gheorghe Malarciuc.  Discuții care au apărut pe youtube.
Într-un text mai vechi anticipam că din momentul în care Proca a fost reținut de către autoritățile române, pentru Renato Usatâi vor începe problemele. Condamnat la 21 de ani închisoare, Proca avea la dispoziție două scenarii: să colaboreze cu autoritățile române pentru a își reduce din pedeapsă ori, în schimbul unei sume de bani să păstreze tăcerea și să nu divulge numele celui care a comandat atentatul la viața lui Gorbunțov.
Presa a aflat că, Malarciuc, care l-a vizitat pe Proca în închisoarea Jilava, i-a oferit acestuia suma de 100 de mii de euro. Bani veneau de la Renato Usatâi. Într-o postare pe facebook, Usatâi recunoaște că ar fi oferit acești bani dar că gestul lui face parte din metodele de cercetare pe care le întreprind procurorii români pentru investigarea atentatului de la Londra.
Nu cred în adevărul acestei afirmații. Sunt destule motive pentru care nu cred în spusele lui.
Încă de la apariția lui în presa moldoveană, în 2012, atunci când a vorbit despre preluarea, printr-o hotărâre judecătorească a băncii "Universalbank”, bancă care a aparținut bancherului rus Gherman Gorbunțov, Usatâi aluneca printre lumini și umbre.  Atunci, directorul CCCEC (actualul Centru Național Anticorupție), domnul Chetraru, spunea jurnaliștilor că, Usatâi are o reputație îndoielnică și că a fost văzut în compania mai multor capi ai lumii interlope. Într-o investigație a publicației "Timpul" s-a spus că, înainte de a fugi din Republica Moldova, Gorbunțov  ar fi ridicat 1,5 mln. USD din banii creditorilor. Potrivit jurnaliștilor creditorii lui Gorbunțov ar fi fost importanți lideri ai mafiei ruse.
Nu cred în sinceritatea lui Usatâi.
Cred că interceptările apărute în spațiul public sunt veridice. Din interceptările discuțiilor telefonice efectuate de deținutul Proca cu apropiații, aflăm că Malarciuc ar fi demarat lansarea unei companii de taximetrie în București, și că tot el este cel care ar fi asigurat-o financiar pe Tatevik Daitean, fosta soție a lui Proca și pe copii acestuia.   Într-o relatare prin skype, acordată bloggerului moldovean Veaceslav Balacci, Gorbunțov afirmă că mesagerul lui Usatîi ar fi trebuit să-i transmită lui Proca 600 de mii de euro.
După ce a fost reţinut de autoritățile moldovene, Malarciuc a declarat că a primit la Moscova 100 de mii de euro, în bancnote de 500. Întâmplător sau nu, dar fosta soție a lui Proca a fost surprinsă la un schimb valutar cu bancnote de 500 de euro.

Fără foc, nu iese fum. Cu certitudine, Usatâi a fost cumva implicat în preluarea băncii Universalbank, discuțiile telefonice cu autorități ale lumii criminale moldovenești vorbesc despre probabilitatea ca el să fi fost cumva implicat în reglările de conturi din septembrie 2011. Presupun că în anul 2012, lui Viorel Chetraru și lui Alexandru Jizdan le era clar că  rolul lui Usatâi pe lângă premierul Filat ținea de preluarea Universalbank, doar că, de dragul funcționării alianței de guvernământ nu a spus presei despre legăturile de afaceri ale lui Filat cu Usatâi.

Probabil, banii oferiți de Usatâi lui Proca, pentru ca acesta să depună declarații false, fac parte componentă a unei răzbunări. O răzbunare pentru faptul că autoritățile moldovene au emis mandat de arest pe numele lui Usatâi. O răzbunare pentru că sumele de bani cheltuite de el în campaniile electorale la care a participat nu i-au adus folos.

O răzbunare la adresa politicienilor moldoveni care au luat decizia politică ca justiția să-l investigheze pe Veaceslav Platon și atacurile raider la adresa băncilor moldovene. Ce se va întâmpla dacă Platon decide să colaboreze cu ancheta și ar dezvălui adevăratul rol al lui Usatâi în tenebrele combinații financiar bancare care au avut loc după 2010 în Moldova?

Amintesc că, prim vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc  și-ar fi preîntâmpinat colegii din AIE, pe Vlad Filat și Iurie Leancă, dar și pe Ilan Shor să nu fure banii deponenților. Aceștia nu s-au conformat.
 
De asta, coordonatorul actualei majorități parlamentare, Vladimir Plahotniuc, are tot dreptul să facă curățenie generală în Republica Moldova! „Ca reprezentant al coaliţiei de guvernare, împreună cu toţi colegii mei vom insista să fie făcută o curăţenie generală în toate sectoarele importante din ţară. Ceea ce vedeţi că se întâmplă astăzi în ţară, (reținerea a 15 judecători și 3 executori judecătorești, reținerile de la Poliția de Frontieră și Serviciul Vama n.r.) sunt doar un început, unul modest, dar vă asigur că noi vom continua, iar eu prin prisma funcţiei care o deţin în coaliţia de guvernare, voi sprijini totul cu tot ce pot această curăţenie generală şi ea, va fi. Cine mă cunoaşte ştie că eu nu arunc vorbele în vânt”.

Acesta e motivul principal pentru care Usatâi încearcă să se răzbune!


miercuri, 14 decembrie 2016

APOCALIPSA DUPĂ DODON ?



Curtea Constituțională a validat rezultatul scrutinului prezidenţial şi mandatul Președintelui Republicii Moldova. Era de așteptat. Anularea alegerilor prezidențiale putea avea loc doar în cazul în care un tribunal ar fi stabilit că procesul electoral a fost fraudat. Nu a fost cazul. Votul celor 4 mii de cetățeni moldoveni din diaspora, care nu au putut vota, nu ar fi putut schimba diferența de peste 67 de mii de voturi existentă între Igor Dodon și Maia Sandu. Așa că, vor unii sau nu, domnul Dodon devine ce de-al cincilea președinte al Republicii Moldova.

Înclin să fiu de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că tergiversarea acestei validări a fost una intenționată – probabil, Andrei Năstase și Maia Sandu au vrut să îi testeze puterea de rezistență. Cei doi au încercat, prin metoda contestațiilor și a vizitelor făcute în diaspora moldoveană, să își consolideze electoratul. Doamna Sandu a scăpat din captivitatea mediatică a lui Andrei Năstase, plecând la Londra. Ciudat e că în ziua în care judecătorii Înaltei Curți discutau validarea mandatului lui Dodon, doamna Sandu a preferat să rămână în Marea Britanie. Semn că, după o lună de la prezidențiale, nu și-a revenit din șocul înfrângerii și nu are puterea să treacă peste, mai departe în lupta politică. Să fi renunțat Maia Sandu la tot și  Andrei Năstase să fie cel care va face anunțul despre necesitatea unirii dreptei moldovenești într-un nou proiect politic? Nu știu, râmâne să vedem.

Nu sunt de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că, din funcția de șef al statului moldovean, ar fi putut să împiedice deschiderea punctului de contact NATO în Moldova, reforma sistemului de pensii ori numirea procurorului general. Toate aceste procese au avut parte de votul majorității parlamentare, o dispută între șeful statului și corpul de deputați ar fi aruncat o umbră proastă asupra startului noului mandat prezidențial. Nu cred că noului președinte îi arde de asta. 

Imediat după afișarea rezultatului turului doi al prezidențialelor, domnul Dodon a anunțat că va fi președintele tuturor, deci și președintele celor care nu l-au votat. E obligat să facă asta. De ce? Pentru că domnia sa a fost votat nu numai de către simpatizanții clasici ai socialiștilor moldoveni, cei despre care se spune că ar fi persoane în etate, care stau în provincie și nu au multă carte. Diferențele dintre profilurile electorale ale celor care au votat-o pe Maia Sandu și martorii lui Dodon nu sunt atât de mari cât le place unora să creadă. Dodon a fost votat și de populația urbană, și de cei cu multă școală, și de tineri dar și de maturi. 

Așa că, domnul președinte să facă bine și să își echilibreze retorica. Că e președintele tuturor cetățenilor! Da, sunt de acord că Moldova trebuie să facă eforturi pentru a deschide piața de desfacere din Federația Rusă. Probabil, anul viitor, cu ocazia vizitei oficiale în Federația Rusă, președintelui Dodon i se va face acest cadou. Desigur, Republica Moldova va plăti pentru asta – o pierdere necesară. Dacă nu vor o apocalipsă, domnul Candu, domnul Filip și domnul Dodon vor trebui, de comun acord, să calculeze, repede și din timp, aceste cedări.   

Federația Rusă va juca dur, interesele ei nu sunt într-un acord total cu interesele suverane ale statului moldav. Dar dacă, la colacul de salvare aruncat de Uniunea Europenă și România, politicienii moldoveni vor și gura de oxigen rusească, ei trebuie să elaboreze planul în care să împace, atât capra geopolitică, cât și varza moldovenească. 

Nu cred deloc afirmației care spune că Uniunea Vamală ar fi o soluţie pentru Moldova, această retorică valorează doar cât o ceapă degerată atât timp cât Republica Moldova nu are frontieră cu o țară care face parte din această asociație. 
Nu cred că, după victoria lui Trump, Uniunea Europeană mai are interesul de a înainta victorioasă către Est. Bruxelles-ul și-a oprit extinderea și acum își dorește menținerea status quo-ului și liniștea la frontierele externe.  

Și nu cred că românii își doresc să se unească cu Moldova. Dacă ar fi vrut asta ei ar fi ales la alegerile parlamentare din România, partidul domnului Băsescu – Partidul Mișcarea Populară. Este singura formațiune politică care a militat deschis pentru unire, dar ea abia a acumulat voturi pentru a-l trece pe Traian Băsescu pragul Parlamentului de la București.

În acest context politic, noul președinte moldovean, validat deja de către Curtea Constituțională, nu are de urmat multe scenarii. Ce îi rămâne de făcut domnului președinte Dodon? Un singur lucru: să ne unească pe interior. Va reuși asta doar dacă va fi și președintele celor care nu l-au votat. Sunt destui ca mine.

luni, 12 decembrie 2016

SCHIMBARE DE FILOSOFIE PE RELAȚIA CHIȘINĂU - BUCUREȘTI



Rezultatul alegerilor parlamentare românești a demonstrat că stânga politică românească încă nu poate fi înfrântă. 

PSD a obținut cel mai bun scor obținut vreodată - 46,09% la Senat și 45,9%, la Camera Deputaților. Dreapta politică din România a rămas mult în urmă, PNL a obținut la Senat - 20,26%, iar la Camera Deputaților - 19,88%. O diferență abisală care ne vorbește despre lipsa unei personalități credibile pe dreapta. Pe locul al treilea se situează USR care a obținut 8,55% la Senat și 8,49% la Camera Deputaților. UDMR a obținut 6,28% la Senat și 6,29% la Camera Deputaților, în timp ce ALDE are 6,07% la Senat și 5,64% la Camera Deputaților. Ultima formațiune politică care a intrat în Parlamentul României este partidul domnului Băsescu, PMP care a obținut cu greu, 5,34% la Senat și 5,06% la Camera Deputaților, votul cetățenilor români din Republica Moldova a fost decisiv. De aici.

Constat că electoratul român nu crede discursului pro-unionist al domnului Băsescu. Românii au alte probleme pe capul lor. Problemele lor stringente sunt economice, de asta au votat pentru creșterea economiei, pentru bani mai mulți în buzunarele lor, pentru taxe și impozite mai mici.

Primul care și-a anunțat bucuria pentru succesul electoral al PSD a fost prim-vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc. El a scris pe rețelele de socializare că dorește statului român echilibru și stabilitate politică în frunte cu social-democrații. Era de așteptat, PDM-ul are semnat un tratat de colaborare cu PSD-ul iar conducerile celor două formațiuni politice sunt în relații amicale. De aici.

Conducerea PDM și-a dat seama că schimbările politice din România sunt inevitabile. Era clar că discursul populist al dreptei românești nu mai era gustat de cetățeanul român. Parteneriatul dintre cele două partide a impus o schimbare de filosofie politică și social democrației din Republica Moldova. E vorba despre o minimă responsabilitate în fața cetățeanului. Cu siguranță, pe 10 decembrie 2016, la Consiliul Politic al PDM s-a discutat și despre asta. Modernizarea formațiunii politice moldovene nu putea avea loc fără exemplul de asumare al responsabilității pentru rezultatele obținute de candidatul PDM, Marian Lupu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Una din motivațiile pentru care președintele PDM, Marian Lupu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al acestei formațiunii. Dar nu cea esențială. Lupu a anunțat că, pe 24 decembrie, la Congresul PDM, nu va candida pentru funcția de președinte al partidului. El a anunțat că rămâne alături de PDM și că se va implica în proiectele de modernizare ale acestei formațiuni politice. De aici.

Repet – așteptata victorie a PSD-ului în România a impus și modernizarea PDM. Marian Lupu a fost cel care a adus plus de valoare PDM-ului la alegerile parlamentare din 29 iulie 2009. Social democrația moldovenească s-a reinventat împreună cu el. Dar rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a arătat că numele domnie sale este asociat cu cei care, după "revoluția twitter", și-au asumat administrarea puterii în Moldova: Vlad Filat, Serafim Urechean și Mihai Ghimpu. Politicieni care cu rating negativ. Marian Lupu și-a dat seama de asta și, pentru binele partidului din care face parte, a făcut un pas înapoi – atât din cursa prezidențială, cât și de la șefia partidului. Pentru acest lucru trebuie lăudat. 

Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, Vlad Țurcanu, ex-purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, afirma că “prin demisia sa, Marian Lupu a transformat o situație de facto, în una aproape de jure, pentru că, de mai mulți ani, președintele adevărat al PDM este Vladimir Plahotniuc.” De aici.
Nu cred că Plahotniuc este atotputernic. Da, este un jucător politic serios. Doar că, veridicitatea enunțului făcut de Vlad Țurcanu va fi demonstrată pe 24 decembrie, data la care va avea loc Congresul PDM. Atunci vom vedea dacă prim-vicepreședintele PDM își dorește, sau nu, șefia acestui partid. Nu văd nici un motiv care l-ar împiedica pe Vlad Plahotniuc să candideze. Dar decizia finală va aparține delegaților prezenți la congres. 

Cu siguranță, după investirea noului guvern al României, al PSD-ului, vom asista la o schimbare de filozofie și pe relația București-Chișinău. Componenta liberală, impusă de președintele Iohannis acestor relații, se va estompa. Sunt sigur că, planul de acțiune pentru Republica Moldova, discutat la CSAT, va suferi modificări, dar, obiectivul strategic al României, de integrare europeană a spațiului dintre Prut și Nistru, va râmâne în esență același. Nu cred că, președintele Iohannis va mai insista ca Palatul Cotroceni să își asume responsabilitatea pentru implementarea acestui plan. După înfrângerea PNL, acest lucru ar fi imoral. Centrul de comandă se va muta spre Palatul Victoria, acolo unde mă aștept să apară un centru de gestionare al relațiilor București-Chișinău. Așa cum a fost între 2001-2005, Biroul pentru Relațiile cu Republica Moldova trebuie să se afle în subordinea directă a premierului României. Șeful acestui birou ar trebui să răspundă, să gestioneze și să administreze toate relațiile cu Republica Moldova.  

Această așteptată schimbare de filosofie a relațiilor dintre România și Republica Moldova nu va fi ușoară. Implementarea unui plan pragmatic al acestor relații necesită responsabilitate și evidență. Mai ales, evidența banilor cheltuiți în van și a lucrurilor prost făcute. Dacă Bucureștiul își dorește cu adevărat relații pragmatice cu Chișinăul, cineva va trebui să-i spună viitorului premier al României toate astea. Pentru că s-au spus multe și s-au făcut destul de puține. Pentru că s-a vorbit de unire în timp ce Chișinăul dorea investiții, pentru că s-a vorbit de poduri de flori în timp ce moldovenii doreau poduri reale peste Prut. Chișinăul s-a săturat de vorbe. A venit timpul faptelor. De ambele părți ale Prutului.

Cred că se poate.  


PS

Și da, știm că în România, zilele astea, când se discută despre rezultatul alegerilor și se ajunge la Băsescu, moldovenii sunt înjurați - că votul lor l-a băgat în Parlament. Dar la cât spectacol va face acolo, zic că se merită. Apropo, pentru toate înjurăturile pe care le primesc românii din Republica Moldova, ar fi bine, domnule Băsescu, să veniți pe 24 ianuarie la Chișinău și să ne mulțumiți.