MOLDOVA MARE ȘI POST-ADEVĂRUL PREȘEDINTELUI

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președintele Colegiului Comisiei Economice Eurasiatice, Tigran Sarkisyan, au semnat, luni, 3 aprilie 2017, la Chișinău, Memorandumul de cooperare între Comisia Economică Eurasiatică şi Republica Moldova. La semnarea acestui memorandum, șeful statului moldovean a declarat că, Guvernul și Parlamentul ar trebui să se înțeleagă că “la piețele tradiționale de desfacere nu se renunță”. Potrivit mediilor de informare din Federația Rusă, Uniunea Euroasiatică a deschis în anul 2015 o piață comună în domeniul produselor petroliere și are planificată deschiderea, în anul 2019, unei  pieți comune în sfera energiei electrice. De aici.

Gestul politic al președintelui Dodon are loc la trei zile distanță de la ședința Consiliului de Asociere UE - Republica  Moldova, care a avut  loc în data de 31 martie 2017. La această reuniune premierul moldovean Pavel Filip a avut întrevederi cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere și cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. Șeful guvernului moldovean a recunoscut la Bruxelles că, deși a înregistrat progrese în implementarea reformelor, Moldova mai are de făcut progrese în domeniul asigurării justiției și combaterea corupției dar și în reforma administrației publice. În cadrul vizitei în capitala Uniunii Europene primul ministru moldovean a semnat un acord în domeniul securității care presupune schimbul de informații clasificate.

Constat că semnarea Memorandumului de cooperare între Comisia Economică Eurasiatică şi Republica Moldova are loc în ziua în care, în Luxemburg, are loc cea de-a 11-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, un mecanism ministerial, cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010, la iniţiativa României, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene. Grupul este o platformă de dialog şi schimb de idei cu privire la avansarea relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova.

La ședința Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova s-a decis semnarea unui important  acord în domeniul schimbului de informații clasificate, e un semnal pozitiv în ceea ce ține de consolidarea politicilor de securitate ale statului moldovean. O dovadă de încredere. În același timp, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a acceptat ca, reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai țărilor din Parteneriatul Estic să se desfășoare, în iulie, la Chişinău. O  victorie a diplomației moldovene. 

Sunt două importante semnale că Moldova se află pe drumul cel bun – de apropiere continuă spre Uniunea Europeană. Desigur există și teme nefăcute, în ceea ce ține funcționarea statului de drept și a mediului de afaceri. “Curățenia de primăvară” inițiată de Partidul Democrat din Moldova, prin care principalul partid aflat la guvernare face evaluarea activității miniștrilor și deputaților săi, are drept scop analiza profesionalismului celor aflați la cârma ministerelor, implicați direct în implementarea, ori ne-implementarea, reformelor prevăzute în Acordul de Asociere al Republicii Moldova la UE. Primele semne ale acestei igienizări politice au început să se vadă. 

 

Documentul semnat de președintele Dodon face parte din seria de gesturi politice imagologice pe care le-a făcut și în cele o sută de zile de activitate ale domniei sale. Acțiuni care nu au un rezultat foarte palpabil/concret dar care lasă o amprentă adâncă în psihologia colectivă dintre Prut și Nistru. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea cetățenilor moldoveni, născuți/educați în URSS, continuă să creadă în leadership-ul rusesc. Pentru a avea putere juridică, documentul semnat de președintele moldovean ar trebui să primească votul majorității parlamentare, altfel rămâne doar hârtie. Amintesc că, Republica Moldova este o republică parlamentară unde Parlamentul este organul reprezentativ suprem.  

 

Majoritatea moldovenilor consideră că un acord al Moldovei cu Uniunea Eurasiatică ar deschide porțile produselor agricole moldovenești către Federația Rusă. Asta insinuează președintele Dodon atunci când afirmă că “Moldova trebuie să aibă relații bune și cu Estul, și cu Vestul”. Afirmația Președintelui este aproape adevărată – da, moldovenii trebuie să aibă relații economice și în Vest și în Est. Acordul de Asociere cu UE și integrarea în UE nu interzice colaborare economică cu Federația Rusă. Da, guvernul condus de Pavel Filip a purtat negocieri, la nivelul ministerului Economiei, cu omologii ruși pentru creșterea nivelului de schimburi comerciale între cele două state și ridicarea acestei bariere. Rușii sunt cei care, prin intermediul ROSPOTREBNADZOR au introdus, în 2006 și în 2014, embargouri produselor agricole și de vinificație din Republica Moldova. Se vede din avion că embargoul are un profund caracter  politic - oficialii de la Moscova sunt împotriva faptului că Moldova, ca odinioară Armenia ori Ucraina, a semnat un Acord de Asociere la Uniunea Europeană. De aici și aceste măsuri economice coercitive.

Post-adevărul Președintelui este aproape fals. La limită. Domnia sa semnează decrete care, probabil, nu vor căpăta acoperire financiară, semnează documente care nu au putere juridică și face declarații aproape peste limita legală. Gesturi imagologice care îi aduc, posibile beneficii electorale dar, în mare, fac rău imaginii statului moldovean. Care stă la mila financiară a Uniunii Europene, să-i pice ceva. Că Moscova, nu crede lacrimilor și nici Moldova Mare n-o are, ca să o poată  da.