ALEGERILE ANTICIPATE ÎNSEAMNĂ PĂSTRAREA TRUPELOR RUSE PE TERITORIUL MOLDOVEI

În luna aprilie 2015, la Realitatea TV București, Traian Băsescu a spus că Republica Moldova nu va fi membru al Uniunii Europene și că statul român a pierdut influența politică pe care o avea la Chișinău. Domnul Băsescu a precizat că, Moldova, o țară în care România a investit mult efort politic, se poate transforma pentru București "într-un eşec de proporţii". Domnia sa a mai spus că Rusia "nu va mai da drumul nici Ucrainei, nici Republicii Moldova spre Uniunea Europeană" şi că, după cele întâmplate în Ucraina, și oficialii de la Bruxelles au înţeles că "au atins linia roşie pe care Moscova nu o mai acceptă să fie trecută".

Sunt semne că decidenții politici de la Chișinău au înțeles aceste dedesubturi ale geopoliticii încă din martie 2014 - atunci când Parlamentul de la Moscova a luat decizia de a interveni în Crimeea.
Anexarea Crimeii a dus la apariția unei crize economice care a schimbat viziunea electorală a moldovenilor și a făcut posibilă obținerea unui alt rezultat la alegerile parlamentare din Republica Moldova.  

Principala concluzie a întâlnirii domnului Galbur cu domnul Lavrov, care a avut loc la începutul lunii aprilie 2016, ne spune că cei doi își doresc să remedieze situația delicată în care se află relațiile bilaterale ruso-moldovene.  "Avem o viziune comună asupra faptului că relațiile dintre Moldova și Rusia nu sunt satisfăcătoare. I-am auzit astăzi pe partenerii noștri care au subliniat faptul că Guvernul de la Chişinău este interesat de dezvoltarea cooperării dintre Moldova și Rusia", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. "Suntem interesați de reluarea integrală a exportului de producție agricolă de la noi din ţară pe piața rusă. În legătură cu acest fapt, noi am salutat înțelegerea la care am ajuns și anume organizarea în luna mai a unei întâlniri între copreședinții comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică", a precizat ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur.

În viziunea decidenților politici de la Chișinău, îmbunătățirea relației dintre Moscova și Chișinău înseamnă reluarea integrală a exportului de producție agricolă în Federația Rusă. În viziunea decidenților politici ruși, prețul care ar trebui să îl plătească autoritățile moldovene pentru ridicarea sancțiunilor la care sunt supuse produse agricole moldovene, ar fi acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene. "Suntem de acord cu faptul ca să restabilim eficiența mecanismului 5 plus 2 și să trecem de la problemele simple la cele complicate, inclusiv la determinarea statutului regiunii transnistrene în cadrul unei Moldove unitare și neutre", a menționat Serghei Lavrov.

Punctul de vedere rusesc nu este nou. El este cunoscut de toți participanții la formatul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean. Acest punct de vedere se pare că este agreat și de către autoritățile de la Washington. La sfârșitul lunii martie 2015, adjunctul șefului Biroului pentru Europa și Eurasia al Departamentului de Stat, Eric Rubin, afirma pentru postul de radio Europa Liberă că Statele Unite văd regiunea transnistreană într-un stat comun cu Moldova.

Declarația domnului Rubin presupune faptul că decidenții politici americani sunt de acord cu punctul de vedere rusesc referitor la rezolvarea conflictului transnistrean. În condițiile crizei economice în care se află Moldova, reluarea exportului de produse agricole pe piața rusă ar fi o soluție bună. Acceptul autorităților moldovene pentru acordarea unui statut special regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova ar trebui să fie condiționat de evacuarea munițiilor, retragerea trupelor ruse și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional. Acest punct de vedere a fost menționat de ministrul moldovean de externe în conferința comună de presă. 

În urmă cu un an, domnul Băsescu a spus că România a pierdut influența în Republica Moldova. Probabil domnul Băsescu se referea la influența politică, domnia sa sugera că Bucureștiul nu a putut/nu a vrut să se implice în procesele politice de la Chișinău. (Anunțul cu pricina aparține domnului Iohannis.) Îmi permit să amintesc că politicul este într-o legătură strânsă cu economicul. Chiar dacă volumul schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova a crescut, influența economică românească în Moldova este relativ mică. De aici, probabil, și pierderea influenței politice avută de București la Chișinău. 

Domnul Dodon a afirmat recent că va iniția o moțiune de cenzură guvernului Filip. Domnia sa consideră că o moțiune de cenzură este cea mai rapidă cale constituțională pentru asigurarea alegerilor parlamentare anticipate împreună cu cele prezidențiale. Moțiunea socialiștilor ar putea fi susținută decătre PLDM și PCRM.

Ideea promovată de către domnul Dodon, alegeri anticipate împreună cu alegerile prezidențiale le-ar conveni tuturor partidelor aflate în opoziție actualei puteri, vorbim de socialiștii moldoveni, de Partidul DA, partidul domnului Usatîi, și PCRM. Potrivit unei cercetări sociologice realizată în perioada 01-10 aprilie 2016 de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova ne arată că, în urma unor alegeri anticipate socialiștii domnului Dodon, comuniștii și partidul lui Usatîi vor deține majoritatea în noul Parlament. Anterior, reprezentanții acestor formațiuni politice au declarat că susțin necondiționat un statut special în componența Republicii Moldova pentru regiunea transnistreană. 

Constat că, oricare scenariu ar dezvolta în Moldova, doleanța Federației Ruse, de a menține regiunea dintre Prut și Nistru neutră din punct de vedere politic și militar, pare că are tot mai multe șanse de reușită. Condițiile pe care actualii decidenți politici moldoveni, le solicită Federației Ruse, de evacuare a munițiilor, retragerea trupelor ruse și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional, sunt net în favoarea interesului statului moldovean și a partenerilor lui occidentali. Un statul juridic special nu înseamnă neapărat federalizare. În componența statului moldovean regiunea Gagaguz -Eri are un statut juridic special - înseamnă oare acest lucru că Republica Moldova e un stat federal?

În eventualitatea unor alegeri anticipate și venirea la putere a unor formațiuni politice pro-ruse, Moldova ar putea deveni federală fără ca trupele ruse să fie retrase de pe teritoriul Moldovei - în acest caz rușii își vor retrage soldații la sfântul așteaptă. De asta, toți cei care militează pentru dezvoltarea alegerilor anticipate în Republica Moldova fac conștient sau inconștient jocul Federației Ruse – cel de păstrare a trupelor armate pe teritoriul Republicii Moldova.

FOTO - Panourile din regiunea transnistreana celebrează 23 de ani împreună cu Rusia.