CE VA SPUNE PDM ?

Comisia Electorală Centrală a transmis, pe 21 noiembrie, procesul verbal cu privire la rezultatele oficiale ale turului doi de scrutin prezidențial către Curtea Constituţională. Curtea are la dispoziție zece zile pentru a stabili valabilitatea alegerilor. De aici.

Rezultatul alegerilor a fost recunoscut de către Ambasada SUA în Republica Moldova. „Conform concluziilor preliminare ale misiunii de observatori OSCE/ODIHR, alegerile au fost competitive, cu respectarea libertăților fundamentale”. De aici.

Observatorii electorali cunosc faptul că au existat anumite inadvertențe electorale, dar acestea nu au fost suficient de mari pentru a pune sub semnul întrebării rezultatul alegerilor ori de a anula scrutinul, așa cum cere diaspora.  Am remarcat că raportul prezentat de OSCE/ODIHR nu a fost foarte sever pentru ca să existe motivații concrete pentru anularea celui de-al doilea tur. Istoria alegerilor moldovene arată că, de obicei, Curtea Constituțională ține cont de deciziile CEC-ului și ia în calcul și opinia observatorilor internaționali. Curtea Constituțională nu va lua o hotărâre diferită de decizia CEC. Așadar mă aștept la o decizie favorabilă privind numirea lui Igor Dodon în funcția de președinte al Republicii Moldova. 

Comentatorii politici moldoveni consideră că, deși în campania electorală a avut un mesaj antieuropean, Igor Dodon va colabora cu Guvernul Filip. În caz contrar, nu va reuşi să-şi menţină popularitatea şi își va decredibiliza formaţiunea politică din care a făcut parte. De aici.

Într-un comentariu pentru publicația Jurnal de Chișinău, scriitorul Mircea V. Ciobanu notează că membrii PDM au făcut tot posibilul ca Dodon să ajungă președinte, deci „poate fi mai ușor de îmblânzit”. De aici.

Doar că, noul șef al statului moldovean a declarat că, prima sa vizită oficială va avea ca destinație Moscova. De aici. Recent, viceministrul rus de externe, Grigorii Karasin, a declarat că  deplasarea domnului Dodon în Rusia este așteptată și va avea loc după reuniunea Comisiei economice interguvernamentale moldo-ruse, preconizată pentru sfârșitul lunii noiembrie. De aici.

Nu cred că noul președinte al Republicii Moldova își dorește să colaboreze foarte strâns cu actualul guvern. Interesul principal al domniei sale este cel de a își întări partidul pentru alegerile parlamentare din 2018 și să nu îl lase pe Renato Usatâi să intre în Parlament. Repet – miza alegerilor prezidențiale a fost una pentru viitorul apropiat : alegerile parlamentare din 2018. Ecuația politică din Republica Moldova trebuie privită în acest moment doar din această perspectivă. 

Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldove, Victor Juc, afirma recent că, la rândul său, Partidul Democrat din Moldova este interesat ca la scrutinul parlamentar viitor să înregistreze un rezultat care să îi dea dreptul să devină un actor important în viitorul Parlament, iar pentru acest lucru este obligat să aibă mai multe succese pe linia de Guvern. De aici.

Viziunea politică a Partidului Democrat din Moldova nu s-a schimbat, ea  a fost expusă de președintele acestei formațiuni politice, Marian Lupu,  într-un interviu recent: “PDM va demonstra, nu doar prin asigurări verbale, ci și prin acțiuni, că rămâne a fi unul pro european. Nu uităm că în Moldova este un sistem politic parlamentar, unde prerogativele cele mai importante sunt atribute Parlamentului și Guvernului și pe aceasta cale, PDM, împreună cu partenerii de dezvoltare, vor asigura în continuare calea integrării europene în interesul cetățenilor Republicii Moldova.” De aici.

În același timp președintele democraților moldoveni a adăugat că se așteaptă  la surprize neplăcute din partea lui Dodon dar, „guvernarea și majoritatea parlamentară ii vor da răspunsurile potrivite și nu ii vor permite să facă ce vrea, vom găsi formula potrivită să îl ținem în limitele constituționale”.  

Portalul on line tribuna.md a vehiculat patru scenarii post electorale de dezvoltare a viitorului politic moldovenesc: 1) votarea unui nou Guvern în frunte cu actualul Premier, Pavel Filip; 2) votarea unui nou Guvern al PD-PL şi deputaţilor neafiliaţi în frunte cu un nou Premier; 3) crearea unei noi coaliţii de guvernare (dintre democraţi, socialişti şi unii deputaţi neafiliaţi) şi învestirea unui nou Guvern condus de Pavel Filip; 4) crearea coaliţiei menţionate mai sus, dar în fruntea Executivului ar veni un nou Premier. De aici.

Doar că editorialiștii de la Tribuna nu au luat în calcul faptul că decidenții politici privesc în acest moment ecuațiile de dezvoltare politică din Republica Moldova doar din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Care din cele patru scenarii avantajează mai mult PDM-ul?

Sunt sigur că în evaluarea postelectorală a Partidului Democrat din Moldova se ține cont atât de perspectiva 2018 ( a alegerilor parlamentare) dar și de perspectiva menținerii și aprofundării stabilității economice și sociale a statului moldovean, cât și a implementării reformelor. Probabil, aprecierile Partidului Democrat pe marginea prezidențialelor vor apărea după ce Curtea Constituțională se va expune pe marginea deciziei CEC.

Președintele Dodon va fi judecat după declarațiile și faptele domniei sale. Îmi doresc ca acțiunile domniei sale să fie în folosul tuturor cetățenilor moldoveni – inclusiv al celor care nu l-au votat. Nu cred că va fi exact așa. Probabil, președintele ales va înțelege foarte repede că status quo-ul politic moldovenesc este necesar și că el ar trebui menținut. Pentru a mă asigura că măcar asta se va întâmpla, voi fi atent la numele viitorilor săi consilieri prezidențiali, dar și la activitatea domniei sale timp de o sută de zile.