ȘI CE SĂ CAUTE DODON LA RECEPȚIA DE 1 DECEMBRIE

Presa de la Chișinău scrie că, președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a preferat pe 1 decembrie, Ziua Națională a României, să meargă la un concert susținut de o interpretă din Federația Rusă, în loc să dea curs invitației la recepția oferită de Ambasada României în Republica Moldova. Ziariștii moldoveni afirmă că, prin lipsa lui de la recepția oficială oferită de ambasadorul român, președintele ales ar fi dat dovadă de lipsă de tact diplomatic, deoarece domnul Dodon a promis relaţii bune cu statele Uniunii Europene, inclusiv cu România. De aici.

Nu cred că, pentru lipsa lui Dodon de la recepția oficială, ambasadorul României la Chișinău are motiv serios de supărare: Igor Dodon este doar președintele ales, el încă nu a fost investit. Domnul Dodon, ca și întreg corpul diplomatic acreditat la Chișinău, își dă seama de acest lucru. Așa că, acuzațiile la adresa lui îmi par înainte de vreme. 

Nici președintele Klaus Iohannis nu a dat semne că ar fi extrem de supărat că cetățenii moldoveni l-au preferat pe Dodon în detrimentul Maiei Sandu. De ce ar face-o? Moldovenii dintre Prut și Nistru, și nu cetățenii României, poartă responsabilitatea alegerii lor. La conferința de presă care a urmat ședinței CSAT, președintele statului român a lăsat să se înțeleagă că, indiferent de cine se află în fruntea statului moldovean, obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova. De aici.

Sunt sigur că planul de acțiune al României ține cont de realitățile actuale din contextul politic european, de rezulatatele alegerilor prezidențiale moldovenești și de menținerea stabilității politice actuale existente în Moldova. Iohannis a declarat că pentru implementarea planului va crea un grup de lucru interinstituțional în care vor fi incluși reprezentanți ai  MAE, SIE, SRI și ai Palatului Cotroceni. 

Grupul de lucru va fi creat până sau după alegerile parlamentare din 11 decembrie? Ce se va întâmpla dacă viitorul locatar al Palatului Victoria, probabil un expenent PSD/ALDE, va dori să aibă și el un cuvânt de spus la alcătuirea componenței nominale a acestui grup? Nu cred că președintele României ar avea de ce să se  împotrivească unei atare doleanțe a viitorului premier al României. Atât timp cât nu știm numele viitorului prim ministru de la București, strategiile Palatului Cotroceni destinate Republicii Moldova trebuie privite cu circumspecție. 

Prudență de care a dat dovadă domnul Dodon. Până la punerea în aplicare a planurilor românești pentru Moldova va mai dura un pic.  În schimb, se știe că, după investire, președintele Dodon va face prima sa vizită oficială la Moscova, unde se va întâlni cu președintele Putin. Ziariștii afirmă că există toate șansele ca, în cadrul acestei vizite, embargoul rușilor la produsele agricole moldovenești să fie anulat. De aici.

Declarațiile jurnaliștilor se bazează pe rezultatul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare economică care au avut loc la sfârșitul lunii noiembrie la Moscova. În cadrul conferinței de presă care a urmat acestei ședințe, vicepremierul rus Dimitri Rogozin a spus că este mulțumit de consensul la care s-a ajuns și că domnul Dodon este așteptat la Moscova. Rogozin a subliniat că vizita va constitui un motiv important pentru continuarea dialogului. Oficialul rus a spus că o parte din subiecte au fost amânate intenționat, pentru a fi discutate cu președintele Republicii Moldova. În cadrul întâlnirii Putin-Dodon vor fi abordate chestiuni care țin de ridicarea embargoului rusesc și cele care țin de amnistierii migranților moldoveni, care au încălcat regimul de ședere în Federația Rusă. De aici.

Domnul Dodon știe că pe Putin nu îl costă nimic să ridice embargoul rus la adresa produselor moldovenești. Pentru uriașa piață de desfacere din Federația Rusă, cantitatea totală a acestor produse nu reprezintă un pericol. Dar bunavoința lui Putin față de Republica Moldova, are un preț. Probabil, neprezentarea lui Dodon la recepția oferită de Ambasada României face parte din acest preț.   

Dacă vicepremierul moldovean Octavian Calmâc a găsit un consens cu Dimitri Rogozin și rezultatele de la Moscova sunt relativ pozitive pentru Chișinău, același lucru îl putem spune și despre rezultatele vizitei la Bruxelles a premierului Pavel Filip.

Bilanțul acestei vizite ține de recâștigarea încrederii în Moldova. Altfel cum putem interpreta faptul că statul moldovean primește 45 de milioane de euro suport bugetar rapid?  Dacă la începutul anului premierul Filip avea parte la Bruxelles doar de priviri neîncrezătoare iată că acum domnia sa aduce de acolo alte 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară. Probabil este vorba de faptul că Foaia de Parcurs primită la începutul lui 2016 a fost îndeplinită și de semnarea noului Acord cu FMI-ul, dar și de faptul că, vor unii sau nu, membrii coaliției majoritare parlamentare au demonstrat suficient curaj pentru a susține reformele.

Unii comentatori politici bucureșteni, atunci când vorbesc despre ceea ce se întâmplă între Prut și Nistru, spun că politicienii de la Chișinău sunt duplicitari și că nu poți să fii în aceiași barcă și cu Moscova și cu Bruxelles-ul. Puțini sunt comentatorii de la București care au locuit zi de zi în Moldova. De asta, concluzia lor este falsă. Nu este vorba de duplicitate ci de negociere, pierderi calculate și consens. Continuarea existenței unui stat pe teritoriul căruia se află o falie civilizațională poate avea loc doar prin tratative. Politica multivectorială pe care, de vreo 25 de ani, politicienii moldoveni o pun în aplicare este cea a supraviețuirii. Observăm că încă dă rezultate.