PE 11 DECEMBRIE IARĂȘI COZI LA SECȚIILE DE VOTARE

Pe 11 decembrie cetățenii români își vor alege reprezentanții în Parlamentul de la București. Un număr mare de cetățeni moldoveni sunt posesori ai pașapoartelor românești deci au posibilitatea de a participa la vot. Potrivit fostului președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României, Eugen Tomac, între Prut și Nistru ar locui aproximativ 500 de mii de cetățeni români. De aici. Probabil, Tomac are dreptate.

Nu știm cifra exactă a cetățenilor români care au domiciliul în Republica Moldova.

Știm însă că, pentru alegerile parlamentare din 2016, pe teritoriul Republicii Moldova, statul român va deschide 35 de secții de votare, cu 12 secții mai mult decât pentru  alegerile prezidențiale din 2014. Știm că, în noiembrie 2014, la vot au participat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – cea mai mare prezență la vot înregistrată vreodată. Știm că, pentru alegerile parlamentare din acest an, la cele 35 de secții de votare vor fi aduse 87 de mii 500 de buletine de vot.

Nu știm care va fi prezența la vot a moldovenilor care și-au redobândit cetățenia română.

Recent, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că, pentru a preveni votarea multiplă, la intrarea în secțiile de vot actele de identitate românești vor fi scanate. De asemenea, pentru a putea vota, cetățenii români vor trebui să prezinte actele de identitate care fac dovada domiciliului lor în Republica Moldova. De aici.

După victoria în alegerile prezidențiale a socialistului Igor Dodon viitorul relațiilor bilaterale moldo-române a fost analizat în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Președintele Iohannis a anunțat că, la CSAT, s-a aprobat un plan de acțiune, pe termen mediu și lung, privind relația București-Chișinău. Potrivit președintelui Iohannis, obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova. De aici.

S-ar crea iluzia că, până la ședința CSAT-ului, statul român nu a avut o strategie dedicată Republicii Moldova și că, pentru politicienii de la București, teritoriul dintre Prut și Nistru a contat doar în calitate de bazin electoral. Să fi fost Moldova o necesitate doar o dată la patru ani, atunci când era confiscată politic doar pentru voturi? Nu vreau să cred asta.

Dar așa iese. Semnalele transmise de domnul Iohannis  instituțiilor statului român le-au impus acestora să adopte o poziție pasivă față de jocurile politice desfășurate la Chișinău. Amintesc că, în ianuarie 2015, președintele Iohannis i-a interzis premierului Victor Ponta să vină la Chișinău pentru a media conflictul dintre PLDM și PDM. Ba mai mult, în noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. De aici. Observ că, și în 2016 președintele României a rămas neschimbat pe relația cu Moldova: la începutul lui octombrie, domnia sa a declarat, cu subiect și predicat, că România nu se va implica în campania electorală din Republica Moldova. De aici.

Sunt sigur că, la ședința CSAT-ului s-a elaborat un plan de acțiune care ține cont, atât de realitățile actuale din contextul politic european, cât și de rezultatul alegerilor prezidențiale moldovenești și, probabil,  de menținerea stabilității politice existente la Chișinău. Domnul Iohannis a declarat că Palatul Cotroceni își asumă responsabilitatea pentru implementarea acestui plan și că  va crea un grup de lucru inter-instituțional.

Doar că, politica e cinică și se face pe cifre. Potrivit sondajelor de opinii scorurile electorale arată că, PSD-ul, împreună cu ALDE, are șanse reale de a reveni la Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tăriceanu știe deja numele viitorului premier al României. Nu va fi domnul Băsescu.

Nu cred că președintele Iohannis se va împotrivi dorinței viitorului prim ministru de a avea un cuvânt de spus la alcătuirea nominală a acestui grup de lucru inter-instituțional. De asta, strategiile Palatului Cotroceni destinate Republicii Moldova trebuie privite cu prudență. Ca nu cumva, teritoriul dintre Prut și Nistru, să rămână confiscat, pentru PNL ori PMP.

Nu mă aștept ca basarabenii dintre Prut și Nistru să participe în număr mare la alegerile parlamentare din duminca  lui 11 decembrie. Un număr foarte mare de participanți basarabeni la acest scrutin electoral ar presupune o viciere a votului. Procesul de scanare al actelor de identitate românești și posibila însemnare a adreselor locale ale basarabenilor care și-au redobândit cetățenia română nu va crea o fluidizare a votului ci, dimpotrivă, va face cozi în fața secțiilor de votare. Apropo, de ce e nevoie de prezentarea documentelor de identitate locale? Pentru înregistrarea adreselor cetățenilor români din Moldova? Cine are nevoie de această evidență?

Foto - InquamPhotos/Octav Ganea

Gabriela Firea, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea la demonstrațiile prilejuite de Ziua Națională a României