VA REUȘI PAVEL FILIP SĂ TAIE BOLILE DIN SISTEMUL DE PENSII?

Săptămâna trecută, premierul Pavel Filip a spus că își asumă responsabilitatea pentru reforma sistemului de pensii din Republica Moldova. Într-un comunicat emis de către Cabinetul de Miniștri se spune că „obiectivul  principal al reformei sistemului de pensionare din Republica Moldova este asigurarea funcționării unui sistem de pensii sustenabil, reducerea inechităților din sistemul de pensii, crearea unui sistem de pensii atractiv, cu un nivel sporit al beneficiilor, asigurarea guvernanței transparente și cu capacități consolidate de administrare a sistemului de pensii”. 

Premierul Pavel Filip a subliniat că sistemul de pensii trebuie să asigure echitatea socială, iar mărimea pensiei trebuie să corespundă contribuţiilor achitate de beneficiar în bugetul asigurării sociale. Totodată, urmează să fie prevăzută aceeaşi vârstă de pensionare şi acelaşi stagiu de cotizare pentru toate categorile de beneficiari. Ceea ce însemna că statul moldovean va renunța la condiţiile speciale, privilegiate de pensionare de care beneficiază, în prezent, anumite categorii de persoane.

Zis și făcut. Pe 22 noiembrie, guvernul moldovean a aprobat instituirea unei singure instituții responsabile pentru stabilirea și achitarea pensiilor fostelor cadre militare. O abordare directă și mai mult decât curajoasă. De ce? Pentru că acest lucru va reduce din diferențele semnificative dintre pensiile militarilor, ori a celor din MAI/SIS, și pensiile persoanelor civile. Adică în fața noului sistem de pensii toți vor fi egali, apare o echitate.

Primul ministru a spus că acest proiect este primul dintr-un concept mai amplu de reformare a sistemului de pensii. Domnul Filip are perfectă dreptate, reforma sistemului de pensii este necesară, situația demografică din Republica Moldova nu este favorabilă menținerii sistemului actual de pensii - toate prognozele demografice bat alarma în ceea ce privește îmbătrânirea populației.

 

Rata mică a fertilității și scăderea dramatică a numărului populației, arată o consecință dramatică asupra sustenabilității sistemului de pensii. Rata fertilității în Moldova (1.278 în 2012) este cea mai mică dintre toate țările Uniunii Europene și este cu mult mai joasă decât rata necesară de înlocuire a populației, aproximativ 2.1 copii născuți per cuplu. Ponderea populației tinere s-a micșorat iar cea a vârstnicilor a crescut considerabil. În perioada 2000 - 2012, raportul dintre persoanele cu vârsta aptă de muncă și cele care au depășit vârsta de 60 de ani s-a diminuat de la 13.6 în 2000, până la 4.6 în 2012, iar aici se vede creșterea presiunilor demografice asupra fondului public de pensii. Mai mult ca atât, rata de ocupare a populației de asemenea s-a micșorat în ultimii zece ani: de la 54.8% la 39.4% în perioada 2000 – 2011.

În anul 2012, publicația Timpul, nota că sistemul de pensii se află pe marginea prăpastiei și se întreba de ce persoanele care au muncit toată viaţa, contribuind cu regularitate la Fondul Social, primesc o pensie mizeră, care nu acoperă nici măcar coşul minim de consum? Experţii susţin că acest lucru se datorează incapacităţii fondurilor sociale de a majora coeficientul de pensie sau de indexare, din cauza creşterii anuale a numărului de pensionari şi a reducerii numărului angajaţilor care contribuie la Fondul Social. La toate acestea putem adăuga și presiunea mare care o pune asupra Fondului Social și pensiile, relativ mari, ale celor care au activat în instituțiile de forță ale statului moldovean. Aceste categorii de pensionari beneficiază în prezent de pensii privilegiate, calculate de structuri interne la nivel de fiecare instituţie şi după o altă formulă specială decât cea aplicată pensionarilor civili. Pensia militarilor poate ajunge la o cotă de 75 la sută din salariu, în timp ce marea majoritate a vârstnicilor au pensii de trei ori mai mici. Este echitabil acest lucru, sau nu?

În expunerea prezentată în fața Cabinetului de Miniștri, ministrul Muncii, Stela Grigoraş a declarat că un audit al sistemului de pensii, realizat în anul 2015 de către Curtea de Conturi a stabilit multiple nereguli la calcularea pensiilor militarilor, unele categorii beneficiind de plăţi exagerat de mari.

Desigur, schimbarea modalităţii de calculare a pensiilor va duce inevitabil la anularea mai multor privilegii de care se bucură aceste categorii de pensionari. De asta, proiectul de lege a întâmpinat rezistență din partea conducătorilor instituțiilor direct vizate, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Ministrul Apărării a anunțat că, din cauza acestui proiect de lege, mai mult de 100 de ofiţeri ai Armatei Naționale doresc să depună deja dosarul pentru concediere.

Știu că marea majoritate a lucrătorilor instituțiilor de forță ale statului moldovean au depus jurământ de credință Republicii Moldova, iar în textul acestui jurământ se spune că ei vor sluji statul moldovean și la bine, dar și la rău. Înțeleg nemulțumirea ofițerilor moldoveni, dar oare, interesul lor, un grup restrâns de cetățeni este mai mai mare decât interesul întregului stat? Da,  reforma sistemului de pensii este una radicală, dar este una necesară unui sistem aflat în prag de colaps.

Echipa condusă de domnul Filip, ministrul Grigoraș dar și alți demnitari din echipa de reformatori, a devenit acea echipă de medici care sunt obligați, la masa de operații, să extirpe bolile din sistemul de pensii. Evitarea unei catastrofe sociale, iată obligativitatea pe care și-a asumat-o Pavel Filip - asta ar trebui să înțeleagă cetățeanul moldovean, fie că a jurat, ori nu, credință acestui stat.