COMPETIȚIA POLITICĂ ȘI MODIFICAREA REALITĂȚII: ANDREI NĂSTASE ȘI DMITRII ROGOZIN

Senatul american a votat cu 98 de voturi pentru impunerea de noi sancțiuni Federației Ruse, Iranului și Coreei de Nord, votul a fost acordat în pofida obiecțiilor venite de la Casa Albă. Anterior și Camera Reprezentanților a aprobat acest proiect de  lege, ar urma ca președintele Trump să promulge legea. De aici.

Ultima sancțiune la adresa Federației Ruse, cea mai dură, face parte din seria de răspunsuri pe care Statele Unite le-a făcut pentru anexarea Crimeei în anul 2014. Dezbaterea pe marginea noilor măsuri a avut loc pe fundalul unei anchete referitoare la amestecul rusesc în alegerile prezidențiale din anul 2016. Președintele american a respins existența unei implicări ruse în victoria lui la alegeri. Comentatorii politici americani afirmă că o tentativă de a bloca prin veto noile sancțiuni ar alimenta suspiciunile potrivit cărora Trump ar susține Kremlinul. Proiectul în cauză a provocat indignarea Moscovei, dar și a Uniunii Europene, pentru că deschide calea sancțiunilor economice împotriva unor companii europene care au dezvoltat proiecte în domeniul energetic în Federația Rusă. De aici.

Noile sancțiuni americane la adresa Federației Ruse reprezintă începutul unui război economic pe care Washingtonul îl declanșează împotriva Federației Ruse și a aliaților ei europeni, Germania, Franța și Italia. Un război economic anunțat de președintele Trump în Varșovia, când a participat la inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră. Trump a anunțat că Statele Unite sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de monopol energetic rus. Soluția gazului lichefiat, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care, prin Nord Stream 2, susține ca Uniunea Europeană să fie  aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească.

După adoptarea de către Congres a sancțiunilor economice la adresa Rusiei, președintele Putin a amenințat că va răspunde "insolenței" Statelor Unite. Lucru firesc, războiul economic american afectează interesele financiare pe care Rusia le are în Uniunea Europeană. Probabil, răspunsul Moscovei va fi unul asimetric. Riposta ar putea avea loc în zonele de conflagrații controlate de Moscova: conflictul din estul Ucrainei, conflictul din Siria ori conflictul înghețat pe Nistru.

Amintesc că, la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.

Gestul de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. De aici.

Discursul l-a nemulțumit pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, care a spus că declarațiile președintelui Partidului Democrat din Moldova, ar fi „un apel la un nou război pe Nistru”.  De aici.

Dacă necesitatea transformării misiunii pacificatoare a Federației Ruse prezente în regiunea transnistreană dintr-o militară, într-una civilă, reprezintă un apel la război, înseamnă că Rogozin interpretează realitatea de pe Nistru într-un mod diferit, un mod căruia îi este pe plac, în care doleanțele autorităților statului moldovean pot fi ignorate. Asta înseamnă că Rogozin nu ia în calcul decizia summit-ului OSCE de la Istanbul. Declarația lui Rogozin, la rândul ei,  poate fi interpretată ca o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a conflictului transnistrean.

Realitatea este interpretată diferit și de actorii politici de la Chișinău. Devine cinic și ipocrit atunci când reprezentanți ai opoziției extraparlamentare interpretează acțiunile oficialilor moldoveni prin optica rusă. Liderul PPDA, Andrei Năstase notează pe rețelele de socializare că solicitarea lui Plahotniuc, de retragere a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi „provocarea unui nou război la Nistru”. De aici.

Sunt sigur că liderul PPDA știe că Federația Rusă trebuie să își respecte angajamentul asumat în 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, de retragere a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil Andrei Năstase nu vrea să recunoască faptul că Partidul Democrat din Moldova, în calitate de partid de guvernământ, prin linia adoptată față de Moscova, apără interesul statului moldovean: Federația Rusă trebuie să își retragă trupele din zonă.

E știut că Federația Rusă a găsit/întreținut, între Prut și Nistru, conflicte ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană. De asta, în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei transnistrene, actorii politici moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură voce. Nu vreau să cred că Andrei Năstase a ajuns să fie porta-vocea Federației Ruse. Postarea lui este, probabil, o rătăcire de moment.

Altfel e de rău: Andrei Năstase a transformat competiția politică într-o ură viscerală care-i modifică realitatea și-i întunecă mintea.