În toamna
acestui an, în Republica Moldova se va deschide un birou al NATO, unde vor
activa cinci-şase specialişti, cu scopul de a adapta legislaţia moldoveană şi documentele
militare de planificare şi de restructurare ale Armatei Republicii Moldova la standardele occidentale. „Acest birou,
unde vor activa specialişti din mai multe state, inclusiv din România, va avea
menirea de a pregăti integrarea şi activitatea de restructurare a armatei
Republicii Moldova pe standardele vestice”, a menţionat ministrul român al Apărării,
Mircea Duşa, după o
întâlnire avută cu ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Şalaru.
Devine clar că așteptările noastre, ale românilor basarabeni, de apropiere de occident cresc ca urmare
a implementării proiectelor comune dintre Moldova și România.
Nu pot să nu
îmi aduc aminte de vizita din luna mai a acestui an domnului Ponta la Chișinău. Premierul
României a semnat atunci cu partea moldavă un memorandum de colaborare pentru realizarea
proiectelor privind interconectarea rețelelor de energiei electrică și gaze naturale
ale Republicii Moldova la cele ale statului român. Este vorba de extinderea
gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău și de interconectarea liniilor de
înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state.
Ce legătură ar
fi între deschiderea unui birou NATO la Chișinău și proiectele de interconectare
energetică dintre cele două state românești? Doar una de securitate. Proiectele
de interconectare energetică sunt pentru Moldova mai mult decât necesare. Ele
reprezintă o alternativă la curentul electric și la gazele naturale de
provenință rusă și reprezintă primi pași pentru securizarea energetică a
statului moldovean. Creșeterea capacității de interoperabilitate a armatei moldovene ține tot de securitate - una militară, de data asta.
Tot în luna
mai, după întâlnirea avută cu ministrul moldovean al apărării de la acea vreme,
dl. Cibotaru, domnul Duşa, a spus că,
România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru
elaborarea actelor normativelor specifice în domeniul întăriri capacității de
apărare a statului moldovean.
Atunci,
în luna mai s-a vorbit pentru prima dată despre posibilitatea creării unui
batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere
a colaborării în instruirea trupelor.
Despre consolidarea relațiilor cu Bucureștiul a fost vorba și în cazul discuției telefonice avută de premierul Valeriu Streleț cu omologul său de la București – domnul Ponta. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat odată în plus necesitatea implementării proiectelor energetice prevăzute în Memorandumul de colaborare semnat în luna mai și a discutat și despre o întrevedere bilaterală, în cel mai apropiat timp.
Devine clar că în condiții de criză economică, una din speranțele de supraviețuire a statului moldovean o reprezintă Bucureștiul. Dacă nu prima. De asta, Chișinăul face tot posibilul ca relațiile începute odinioară să fie acum continuate și aprofundate. De asta se vorbește atât de mult despre Unire - privirile și așteptările moldovenilor se îndreaptă peste Prut.
E știut că în anul 2014, de la Guvernul României au fost alocați pentru Republica Moldova proiecte de asistență în valoare de peste 70 de milioane de dolari, statul român aflându-se într-un top al țărilor donatoare imediat după Statele Unite și Uniunea Europeană.
Dacă cineva își pune întrebarea dacă Moldova mai are șanse europene, aflați că răspunsul este la suprafață. La Summit-ul Parteneriatului Estic desfășurat la Riga s-a spus că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Depinde doar de viteza de implementare a acordului de asociere, viteză care la rândul ei ține de voința politică a deputaților moldoveni.
Sunt optimist. Dacă trei subiecți, Statele Unite, Uniunea Europeană și România donează bani Chișinăului înseamnă că există un interes aparte pentru Moldova. Cu siguranță acești bani sunt monitorizați. Ca să nu ajungă cine știe unde. Și desigur, atunci când un stat primește donații financiare își asumă o serie de responsabilități. Pe care trebuie să le respecte – altfel, în vecii vecilor nu mai capătă banii. De ce sunt optimist? Pentru că, în mare, interesul Uniunii Europene coincide cu cel al Statelor Unite și al României - creșterea vitezei de implementare a acordului de asociere. La cel mai mic semn că politicienii moldovenii se fac că plouă și ar mima reformele care vor apropia Moldova de Uniunea Europeană, donațiile vor înceta să mai vină.
Așa că, ecuația geopolitică e simplă - Moldova, ori face reforme și primește banii, ori nu le face și supraviețuiește doar cu ce are. Că nimeni nu mai dă pomană.
