DUPĂ TRUMP LA CASA ALBĂ ALEGERILE DIN MOLDOVA AU MIZĂ GEOPOLITICĂ

Notam recent că Maia Sandu are nevoie de ajutor – dacă nu îl primește la timp, ar putea pierde alegerile prezidențiale. Cine va fi responsabil de acest lucru? Ea, care a refuzat orice ajutor, și prin acest refuz a devenit ușor antipatică, ori noi, care nu am știut/nu am vrut să-i-l oferim? Doamna Sandu este, probabil, ostatica unor promisiuni pe care le-a făcut lui Andrei Năstase. De asta refuză ajutorul altor formațiuni politice. Dar această respingere poate oare scoate responsabilitatea morală de pe umerii celor care și-au asumat menținerea Republicii Moldova pe drumul ei către Europa? Dacă Maia Sandu pierde alegerile prezidențiale, vina nu va fi și a noastră, a celor care am putut să o ajutăm și nu am făcut asta?

Da, Maia Sandu nu este Alba ca Zăpada. Dar este mult mai curată și mai onestă decât Igor Dodon. Dodon a promis reorientarea politicii externe a Republicii Moldova. Doamna Sandu a spus că va păstra aceiași direcție de dezvoltare. Printre prerogativele președintelui moldovean există și competențe în politica externă.

Notam că miza alegerilor prezidențiale este una falsă și că majoritatea care controlează instituția parlamentară este mult mai importantă decât persoana care deține funcția de șef al statului moldovean. Cred și în prezent la fel. Există totuși o nuanță. Una majoră – președintele este mai vizibil și mai vocal decât majoritatea parlamentară. Această nuanță face ca funcția de șef al statului moldovean, minoră din punct de vedere al prerogativelor avute, să crească în importanță. Rezultă atunci că esența bătăliei electorale moldovenești este strategică – Maia vs Dodon înseamnă de fapt Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse. Puțini sunt cei care și-au dat seama de acest lucru. Iulian Chifu are dreptate: dacă Maia Sandu pierde alegerile prezidențiale, Moldovei îi va fi mult mai greu să se mențină pe drumul care o duce către Uniunea Europeană. Completez, dacă Igor Dodon ajunge președinte, Moldova poate pierde ajutorul financiar așteptat din partea Uniunii Europene și tranșa a doua a împrumutului românesc. Explic.

Pe 7 noiembrie FMI a aprobat un nou acord financiar pentru Republica Moldova și acordarea unei prime tranșe de 36 de milioane de dolari Chișinăului. Ministrul finanțelor moldovenești spune că “după banii FMI din prima tranșă care vor merge la buget, vor fi deblocate cele 45 milioane de dolari SUA bugetate deja de Banca Mondială, iar alte 55 milioane de euro sînt așteptate de la Uniunea Europeană”. Primul ministru moldovean afirma că ”datorită acestui program, populaţia primeşte o garanţie foarte clară din partea guvernării şi a partenerilor internaţionali: reformele necesare în ţară au suport financiar şi voinţă politică, deci lucrurile se vor schimba în bine.”

Credeți că venirea lui Dodon în fruntea statului moldovean ar fi un element de credibilitate pentru partenerii externi? Credeți că Uniunea Europeană, Banca Mondială și România și-ar mai dezlega pungile pentru ajutorarea statului moldovean?  Credeți că Dodon președinte, ar face dovada existenței voinței politice necesare pentru implementarea reformelor?

În decembrie, după alegerile parlamentare românești, statul român va adopta, la CSAT, o strategie a României în raport cu Republica Moldova. Venirea lui Igor Dodon în fruntea statului moldovean va fi un semnal pentru ca decidentul politic român să transforme relațiile speciale de frățietate, existente între cele două state românești, în simple relații de vecinătate. Motivația decidentului politic român va porni de la rezultatul votului din 13 noiembrie, dacă electoratul moldovean își dorește doar relații de vecinătate cu România, le va avea. Cu toate consecințele acestei involuții.  

Doamna Maia Sandu nu e Alba ca Zăpada. Dar ea este mult mai conștientă de faptul că  schimbarea vectorului de dezvoltare este periculoasă. „Igor Dodon ne amenință cu ruperea relațiilor cu vecinii noștri și într-o anumită măsură a reușit să provoace un scandal diplomatic cu Ucraina, chiar dacă nu are o funcție publică. Există pericole și vreau ca oamenii să conștientizeze aceste pericole”.

Vreau ca cititorii acestor note să conștientizeze aceste riscuri.

După alegerea lui Trump la Casa Albă devine clar că politicile Statelor Unite în Europa vor cunoaște schimbări. Aceste schimbări vor fi formulate în următoarele săptămâni. Cu siguranță ne aşteaptă o Americă mai puţin predictibilă şi, din această cauză, o lume mai plină de riscuri ca înainte. În aceste condiții, devine sigur că oficialii de la Bruxelles vor trebui să-şi asume sarcina de a apăra, de unii singuri, frontierele Uniunii Europene împotriva posibilelor ameninţări din Est şi Sud. La Estul Uniunii Europene se află Bielarus, Ucraina și Republica Moldova. La Bruxelles, alegerea lui Igor Dodon ca șef al statului moldovean ar putea fi interpretată/percepută ca o posibilă amenințare. Rezultă că în actualul context geopolitic, alegerile din 13 noiembrie se complică, dintr-un proces electoral relativ simplu, prezidențialele moldovenești au căpătat rezonanțe geopolitice, iar rezultatul lor poate afecta relațiile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

După alegerea lui Trump președinte riscurile de securitate în regiune au devenit și mai impredictibile. Datorită percepției bune pe care o are la Bruxelles,  Maia Sandu președinte ar putea reduce din aceste riscuri. De asta trebuie ajutată să câștige alegerile. Dacă vreți – făceți-o.